Sufocati de indolentã

Printre plosnite, sobolani si deseuri, în locuinte primite la cheie. Asa îsi duc existenta zeci de oameni, în locuintele sociale din Colonia Petrosaniului si asteaptã sã vinã cineva sã le facã si curãtenie. Asta, în timp ce copiii li se îmbolnãvesc de hepatitã, ori sunt bãsicati de plosnite.
Blocul care i-a fost dat la cheie fiecãrui locatar, aratã ca dupã bombardamente. De câteva ori, primãria a schimbat usile, le-a pus geamuri noi, dar dupã ce si-au vândut la fier vechi si balustradele de pe scara blocului, acum oamenii din Colonie zac într-un soi de grajd, înconjurat de gunoaie, care imediat ajung la geamurile de la parter. Sigur cã sunt nemultumiti, iar unii dintre ei realizeazã cât de gravã este situatia. „Nu mai rezist deloc! Numai gunoaie si plosnite sunt peste tot. Am aruncat toatã mobila, tot, tot si acum stau cu 6 copii pe parchet. Ne-am umplut de plosnite si acum copiii nu mai merg la scoalã”, spune o femeie care locuieste în acest bloc si ne aratã niste plosnite prinse într-o sticlã de apã goalã, în apartamentul sãu.
Cei mai multi carã obiecte de uz casnic de prin gunoaie si e si firesc sã se umple de plosnite, iar gunoiul din jurul blocului este din ce în ce mai mare. Nimeni, însã, de ani de zile, nu i-a convins pe acesti oameni sã îsi facã si curãtenie. Nici chiar atunci când nu au mai primit mâncare la cantina socialã, nu au vrut sã îsi curete deseurile.
„Eu am grijã de ei, dar nu prea am cu cine sã discut. Sunt câteva persoane care nu se pot interga în colectivitate si, dupã cum vedeti, cum aratã usile si toate, în conditiile în care noi anul trecut le-am înlocuit, iar ei le-au spart dupã o sãptãmânã. Le este greu sã coboare cu gunoiul si îl aruncã pe geam. Inconstienti si pãrintii. Nu stiu cum pot sã îsi lase copiii murdari. Ei nu tin cont nici de copiii lor, ce sã le mai ceri? Încercãm sã le spunem, vine mediatorul sanitar, verificã locuinta, dar a doua zi e la fel”, spune Marius Rad, lider al comunitãtii de rromi. Edilii din Petrosani spun cã vor face miercuri o dezinsectie, dar de fiecare datã se confruntã cu probleme, atunci când sunt nevoiti sã intre în locuintele transformate în adevãrate grajduri. Nimeni nu le deschide si astfel focarele de infectie rãmân de la o dezinsectie la alta, mereu aceleasi.
Diana Mitrache

Un comentariu la „Sufocati de indolentã

  • 16 martie 2016 la 01:00
    Permalink

    din pacate isi merita soarta. pacat de copii aia, ca puteau ajunge departe.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.