Zdrãngãnitul cãtuselor a determinat insolventa CEH

Au preferat intrarea în insolventã a societãtii decât intrarea lor în puscãrie. Conducerile Complexului Energetic Hunedoara au cerut deschiderea procedurii de insolventã a societãtii pentru a nu face puscãrie. Potrivit reglementãrilor în vigoare, dacã declansarea procedurii de insolventã a Complexului Energetic Hunedoara nu se fãcea în termen de 6 luni de la incapacitatea de platã, conducãtorii ar fi riscat ani multi dupã gratii si nu numai. Probabil acesta a fost factorul determinant pentru deschiderea procedurii insolventei.
“Faptul cã am avut tenacitatea de a aborda o astfel de solutie nu o consider ca o subtilitate de comunicare sau un gest de curaj. Cei îndrituiti si-au fãcut datoria. Amintesc, de altfel, cã art. 240 din Codul Penal prevede faptul cã neintroducerea sau introducerea tardivã de cãtre debitor a cererii de deschidere a procedurii insolventei, într-un termen care depãseste cu mai mult de 6 luni momentul aparitiei stãrii de insolvente, se pedepseste, între altele cu închisoare”, sustine ministrul Energiei, Victor Grigorescu, într-un rãspuns adresat unui parlamentar hunedorean.

Se întoarce roata
Pentru cã e rotundã, roata s-a întors, dar în defavoarea politicianului Laurentiu Nistor care a acuzat, necontenit, guvernul de tehnocrati. Dupã ce deputatul a specificat cã datoriile Complexului Energetic Hunedoara au fost sterse de Guvernul Ponta, ministrul Energiei, Victor Grigorescu face luminã în acest caz si aratã cifrele, negru pe alb. Iar albul colii de hârtie este „murdãrit” de datoriile societãtii care an de an, pe timpul preaslãvitului Guvern Ponta, au crescut galopant. Ministrul Energiei Victor Grigorescu îsi începe rãspunsul la interpelarea lui Laurentiu Nistor într-un mod prin care încearcã sã evite orice polemici legate de politicã. “Voi vorbi despre fapte si cifre, evitând sã formulez opinii asupra implicatiilor si influentelor politice manifestate de-a lungul timpului asupra resurselor financiare, resurselor economice si a managementului complexului, a cãrui guvernantã numai corporatistã nu a fost. Voi începe cu evolutia economico-financiarã a Coplexului în perioada 2013-2015. Este evident cã situatia Complexului a suferit o depreciere continuã, cu repercursiuni asupra fluxului numerar, conducând la înregistrarea unor datorii colosale cãtre furnizori si cãtre bugetul de stat”, aratã în rãspunsul oferit de ministrul Energiei Victor Grigorescu
Ministrul continuã prin a-i explica lui Laurentiu Nistor care era situatia Complexului Energetic Hunedoara la momentul preluãrii mandatului, moment la care pe rolul Tribunalului Hunedoara erau înregistrate 15 cereri de deschidere a procedurii insolventei. “Nu-mi permit sã vã întreb ce solutie rezonabilã ati fi propus pentru proteh’jarea Complexului. Amintesc faptul cã în situatia formulãrii cererii de deschidere a procedurii insolventei de cãtre debitor, adicã chiar de cãtre CEH, acesta putea cere reorganizarea judiciarã si mentinerea dreptului de administrare, pentru ca societatea sã nu ajungã pe mâinile oricui asa cum poate si-ar fi dorit unii. Ceea ce dumneavoastrã numiti o decizie gata pregãtitã, nu a fost altceva decât o mãsurã luatã dupã o atentã analizã a situatiei de fapt si a riscurilor ce pot decurge din aceasta. Între acestea, posibilitatea deschiderii procedurii simplificate a falimentului era cea mia gravã. Am cerut tuturor celor care conduceau destinele societãtii în acel moment, sã îsi assume responsabilitatea pentru situatia în care se gãsea Complexul si sã aibã în vedere continuarea activitãtii si mentinerea locurilor de muncã. Fãrã o asumare a responsabilitãtii, Complexul nu ar fi fost astãzi functional, Valea Jiului nu ar fi avut cãldurã în luni de iarnã, iar Romîânia s-ar fi gãsit într-o situatie complicatã din punct de vedere al securitãtii aprovizionãrii cu energie”, mai sustine sursa citatã.
Serviciile tehnologice ale Complexului Energetic Hunedoara nu îi garanteazã societãtii mentinerea pe piatã. În conditii de ineficientã economicã, serviciile de sistem nu mai sunt relevante.
“Remarc opinia laudativã legatã de mãsura privind atribuirea unui anumit nivel de servicii tehnologice de sistem cãtre CEH. Aceastã mãsurã nu poate compensa sau acoperi lipsa de performantã a productiei si participarea neeficientã pe piata de energie electricã. Amintesc, respectuos, cã serviciile tehnologice de sistem reprezintã o cerintã fundamentalã pentru situatia sistemului energetic national, nu o manierã de a tine sub pres ineficienta economicã sau alte aspecte”, mai subliniazã ministrul.

Ajutorul de stat, de la bâjbe institutionale, la presiunea Comisiei Europene Complexul Energetic Hunedoara a beneficiat de un ajutor de stat pentru a putea rambursa un alt împrumut ilegal. Doar de prima transã de bani a beneficiat societatea si asta pentru cã nu a putut sã ramburseze banii.
“În continuare, doresc sã mã refer la faptul cã, imediat dupã preluarea mandatului s-au continuat demersurile, alãturi de Consiliul Concurentei, pentru transformarea ajutorului de stat individual de salvare acordat complexului în ajutor de stat pentru restructurare. În acest context, este absolute necesar sã fac câteva precizãri, pentru a evita interpretarea empiricã pe marginea unei chestiuni extrem de importante. Astfel,ca urmare a Deciziei CE nr. C (2015) 2648 final, CEH trebuia sã returneze un ajutor de stat incompatibil evaluat la circa 37.000 mii lei. Aceastã mãsurã conditiona acordarea ajutorului de stat pentru salvare în valoare de 167.000 mii lei autorizat de Comisia Europeanã prin Decizia nr. C (2015) 2652 final. Întrucât CEH nu dispunea de sursele financiare de rambursare a ajutorului incompatibil, prin OUG nr. 11/2015 s-a dispus acordarea unui împrumut în valoare de 40.000 mii lei, rambursabil în termen de 90 de zile, cu destinatia plãtii ajutorului de stat incompatibil. Pe cale de consecintã, CEH a rambursat ajutorul de stat incompatibil, dar nu a putut rambursa împrumutul acordat de Ministerul Finantelor Publice. Cu toate acestea, prin OUG nr. 22/2015 s-a acordat Complexului un nou ajutor de stat în valoare de 167.000 mii lei, în douã transe, pentru un termen de 6 luni, cu îndeplinirea urmãtoarelor conditionãri: notificarea Comisiei Europene a unui plan de restructurare, separarea activitãtii de minerit de celelalte activitãti ale Complexului. Dacã în termen de 6 luni de la momentul acordãrii ajutorului de stat individual pentru salvare CEH nu prezintã un plan de restructurare sau dovada restituirii ajutorului de stat individual pentru salvare acordat sub formã de împrumut din veniturile rezultate din privatizare, aceasta este obligatã sã prezinte un plan de lichidare voluntarã. Din totalul ajutorului de stat pentru salvare, CEH a beneficiat de prima transã în valoare de 98.476,90 mii lei”, mai sustine Victor Grigorescu.
Din cauzã cã societatea energeticã nu a avut posibilitatea de a rambursa împrumutul, a încheiat un contract cu un consultant pentru realizarea unui plan de restructurare. INUTIL. Planul întocmit de ISPE prezenta fantezii irealizabile de cãtre CEH, drept pentru care Comisia Europeanã a avut anumite obiectii.
“Întrucât CEH nu a achitat împrumutul cãtre MFP, nu poate beneficia de cea de-a doua transã a împrumutului de salvare. În vederea elaborãrii planului de restructurare, CEH a angajat un consultant extern. Mãsurile cuprinse în planul de restructurare fãceau referirel, la rândul lor, la alte elemente de ajutor de stat, iar solutiile tehnice si financiare nu sustineau coparticiparea CEH în proportie de 50% din valoarea ajutorului de restructurare. Pentru a accelera posibilitatea de analizare a planului de restructurare la Comisia Europeanã, DG Competition, Ministerul Energiei a solicitat Consiliului Concurentei transmiterea unei prenotificãri privind intentia de transformare a ajutorului de salvare în ajutor de restructurare, împreunã cu planul de restructurare. Mentionãm cã în conformitate cu prevederile art. 7 din OUG nr. 77/2014 privind procedurile nationale în domeniul ajutorului de stat, precum si pentru modificarea si completarea Legii concurentei nr. 21/1996, pentru a accesa un ajutor de stat, Ministerul Finantelor Publice trebuie sã elaboreze si sã supunã aprobãrii Guvernului un memorandum privind încadrarea mãsurilor în politicile economico-bugetare si financiare ale statului român, lucru care, având în vedere observatiile tehnice MFP la planul de reorganizare, nu s-a produs. În vederea sustinerii planului de restructurare, au avut loc douã întâlniri cu reprezentantii DG Competition, la una cu participarea presedintelui Consiliului Concurentei si secretarului de stat din ministerului Energiei, dl. Cristian Busu, iar la cea de-a doua cu participarea dlui. Vice-prim ministru Costin Borc si a presedintelui Consiliului Concurentei, în urma cãrora a reiesit faptul cã planul de reorganizare nu respectã întru-totul prescriptiile din “orientãrile rpivind ajutoarele de stat pentru salvarea si restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate (…) formulându-se totodatã si o serie de observatii tehnice si financiare” conform informãrii transmise de Consiliul Concurentei, în data de 22.03.2016 o delegatie a DG Competition urmeazã sã se deplaseze la Bucuresti pentru a discuta cu autoritãtile române cazurile sensibile printre care si CEH”, mai sustine ministrul Energiei.

Amenda certificatelor de carbon atârnã greu de CEH
Pentru neachizitionarea la timp a certificatelor de carbon, Complexul Energetic Hunedoara a fost aspru penalizat. Amenda este de aproape 600 de milioane de lei, aceasta fiind contestatã în instantã. Ministrul Energiei, Victor Grigorescu nu îsi explicã de ce statul român a acordat cu întârziere atât de mare suma necesarã achizitionãrii acestor certificate.
“Actualul Minister al Energiei nu are nicio implicare în faptul cã între data autorizãrii ajutorului de salvare de cãtre CE (21.04.2014) si data efectivã a acordãrii acestuia prin OUG nr. 22/2015 (29.06.2015), cu scopul achizitionãrii certificatelor necesare, au trecut douã luni, CEH procurându-le de pe piata liberã si la un pret cu mult mai mare, datorat presiunii create pe piata acestora (se poate vorbi de un cost mult peste cel care s-ar fi înregistrat daccã achizitia ar fi avut loc într-un interval anterior datei de 30.04.2015, un alt factor printre cei inventariati a contribuit la rezultatele financiare ale Complexului)”, a conchis ministrul Energiei.
De fapt, acest lucru este remarcat si de oficialii Comisiei Europene, care într-o notã sustin cã România a acordat cu întârziere ajutorul cãtre CEH.
“Producãtorul de energie electricã pe bazã de cãrbune CE Hunedoara a trebuit sã primeascã ajutor de stat pentru salvare si este în curs de pregãtire un plan de restructurare. În iunie 2014, compania de electricitate CE Hunedoara a fost în nevoie urgentã de actiuni decisive – fie de lichidare sau vânzare a activelor – în scopul de a preveni o crestere suplimentarã a pierderilor operationale si arierate.
Actiunile au fost discutate în timpul misiunilor si un plan de actiune a fost stabilit.
Cu toate acestea, angajamentul limitat a dus la deteriorarea în continuare a situatiei financiare CE Hunedoara. În 2015, imposibilitatea de a achizitiona certificate pentru 2014 a emisiilor de CO2 si pentru a acoperi în întregime o parte din cheltuielile sale operationale, compania a solicitat guvernului ajutor de salvare. În urma aprobãrii Comisiei Europene, în aprilie 2015, Guvernul a aprobat mai 2015 un ajutor de salvare temporarã a 167 RON milioane (aproximativ 37,7 milioane EUR), sub forma unui împrumut, cu conditia ca societatea va rambursa prim ajutor de stat incompatibil acordat în trecut . Rambursarea ajutorului de stat ilegal trecut a fost încheiat în iunie 2015, dupã alocarea unui împrumut de trezorerie companiei. Decizia finalã a guvernului pentru punerea în aplicare a ajutorului de salvare a fost adoptatã la 24 iunie 2015. Prima transã a împrumutului a fost plãtitã în iulie 2015, care permite companiei acoperirea nevoilor de scurtã duratã de lichiditate si de a dobândi, cu întârziere substantialã, a certificatelor de CO2 pentru 2014. Având în vedere eventuala achizitie a certificatelor autoritatea nationalã nu a impus amenda corespunzãtoare. În conformitate cu prevederile Deciziei Comisiei Europene din aprilie 2015, autoritãtile trebuie sã prezinte Comisiei Europene (DG COMP) un plan de restructurare care va restabili viabilitatea companiei. Procesul este în curs de desfãsurare”, se aratã într-o notã a Comisiei Europene care dateazã din 20 noiembrie 2015.
Monika BACIU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.