Lupta de la Straja din 20 Februarie 2016

De-a lungul istoriei, muntele Straja a fost scena multor lupte, in care oamenii s-au batut, unii pentru suprematie, altii pentru dreptate. Daca in urma cu 100 de ani, 1522 de soldati romani s-au jertfit in muntele Straja, in luptele impotriva Imperiului Austro-Ungar (intr-o batalie care l-a adus pe aceste meleaguri inclusiv pe marele strateg Erwin Rommel – locotenent in Armata Imperiului, la acea vreme – care s-a declarat fascinat de curajul soldatilor romani si de spiritul de dreptate al acestora), zilele trecute, pe 20 februarie 2016, Straja a fost din nou campul unei lupte cu forte inegale. De o parte a ”frontului” s-a aflat temuta Armata a Antifraudei de la ANAF, cu 144 de comisari, iar de cealalta parte un mic, dar sufletist ”batalion” format din oameni care-si apara acum micile investitii demarate in turism, ori care doresc sa traiasca cinstit si demn pe acest pamant incarcat de istorie si binecuvantat de Dumnezeu, al muntelui Straja.
Aceasta ”armata”, mult inferioara ca numar si absolut neinarmata, a investitorilor este constituita, in cea mai mare parte din mineri disponibilizati, muncitori, profesori, doctori, energeticieni, un fost tehnician silvic si chiar un fost vames, majoritatea fiind oameni simpli, animati de dorinta de a face ceva util si placut pentru semeni, de a sustine turismul si economia locala, de a trai in pace si liniste si de a fi de folos comunitatii din care fac parte. Poate ca nu toti acesti oameni au scoli inalte, poate ca niciunul nu stie pe de rost intreaga legislatie romaneasca in domeniul in care activeaza, dar in mod cert niciunul nu si-a propus sa eludeze, in mod voit, regulile economice si sociale.
Povestea statiunii turistice Straja incepe in urma cu doua decenii, dupa ce un alt ”razboi” economic s-a soldat cu disponibilizari masive din minerit la nivelul intregii Vai a Jiului. Presupunand ca mineritul nu mai are un viitor cert in Valea Jiului, un curajos tehnician silvic a intuit ca turismul ar putea fi o alternativa pentru aceasta zona, chiar daca, la vremea respectiva un sfarsit de saptamana nu aducea mai mult de 100 de turisti la vechea cabana din Straja. A construit, mai intai o cabana noua – Cabana Montana – apoi, rand pe rand, a inceput alte investitii curajoase: a inlocuit vechile teleminuri pentru schiori, a cumparat un ratrac pentru amenajarea de partii, a montat noi instalatii de teleschi si a extins spatiul de cazare al cabanei, a investit masiv in promovarea zonei turistice de la Straja. Ambitia sa a fost, din fericire, incununata de succes iar, spre surprinderea multora, turistii au inceput sa vina, in numar din ce in ce mai mare, in noua statiune montana din Romania.
Incurajati de acest fenomen si vazand ca afacerile in turism pot deveni profitabile la Straja, tot mai multi investitori (la inceput, majoritar localnici dar, mai apoi, din toata tara) au pus la bataie economiile lor financiare si au facut credite bancare, pentru a construi in Straja (o locatie neeligibila pentru fonduri europene care nu puteau fi accesate deoarece Straja este considerata zona… urbana). Impreuna, acesti investitori au facut, dincolo de investitiile in spatii de cazare si alimentatie publica, importante investitii comune: au tras apa potabila in statiune, au adus reteaua de curent electric, au facut iluminatul stradal si nocturna pentru partiile de schi si au fondat o puternica asociatie: Pro Straja. La fel de adevarat este ca, la inceput, multi au preferat sa lucreze in zona gri sau chiar ”la negru”, doar doua cabane fiind clasificate la vremea respectiva in Straja: Cabana Montana si Platoul Soarelui. Cu timpul, oamenii au inteles ca trebuie sa faca un necesar pas spre legalitate, asa incat la inceputul sezonului 2015-2016 existau aici aproape 1800 de locuri de cazare clasificate. Din pacate, tragedia din clubul bucurestean ”Colectiv” a generat un alt tip de ”lupta” a statului cu toti proprietarii de spatii destinate publicului, in acest nou ”razboi” fiind angrenati si cabanierii din Straja. Chiar daca au inteles importanta normelor PSI si au incercat o mediere cu cei de la ISU facand peste noapte investitii serioase in construirea de pichete de incendiu, hidranti exteriori, semnalizari pentru fum etc., de fiecare data ”armata” controlorilor le-a pus in fata legea, cu regulile ei de multe ori intolerante, fapt care i-a determinat pe foarte multi sa dezerteze, inchizandu-si pentru moment afacerile de la Straja.
20 Februarie 2016 se anunta o noua zi excelenta pentru cei cateva sute de turisti, in parte copii, veniti la Straja pentru a se bucura de o zi cu soare si partii numai bune de schiat (asta spre invidia celor din multe alte statiuni de renume din tara care nu-si puteau explica cum reusesc cei de la Straja sa asigure conditii de schi pentru tot sezonul, independent de capriciile vremii), dar si pentru a se bucura impreuna de ziua lui Baloo, ursul cu o poveste trista dar cu final fericit, atat de iubit de toata lumea, dar mai ales de copii. Peste 100 de copii cu varste sub 15 ani au participat la concursul organizat in cinstea lui Baloo, pe care l-au sarbatorit, mai apoi, alaturi de parinti si bunici, dar si de gazdele ospitaliere, cu tort, dulciuri si sampanie pentru copii. La ora 14,00 pe terasa Montana era programata festivitatea de premiere a micilor schiori participanti la Cupa Baloo. In timp ce copiii culegeau aplauze frenetice din partea celor mari, 144 de ”turisti” isi imbraca vestele cu sigla ”ANAF ANTIFRAUDA” si incep sa traga cu amenzi in investitorii de la Straja, coplesiti de numarul mare al inspectorilor fiscali si al amenzilor uriase, dupa ce, nu cu multa vreme in urma, mai pierdusera o ”batalie” similara, cu cei de la ISU.
Spre exemplu, pentru a intelege dimensiunea ”luptei” sa spunem doar ca administratorul de la Cabana Montana a avut de infruntat 11 echipe a cate 2 inspectori fiscali fiecare, bine ”inarmati” cu capitole din alambicata legislatie fiscala romaneasca. Spre surprinderea celor din primului val de control, s-a constat ca investitorul de la Cabana Montana este de buna credinta, nefiind semnalate incalcari ale legislatiei fiscale. La scurt timp dupa plecarea echipelor de control, un alt ”val” de inspectori fiscali (urmasi ai celor care, venind de peste munte, au luptat la Straja pentru a elibera Ardealul si a reconstrui Romania Mare) a luat cu asalt Cabana Montana. Acestia au verificat, rand pe rand, bonurile fiscale, monetarul din toate casele de marcat, registele de intrari-iesiri din intregul sezon, meniurile de Revelion, numarand chiar si painile aduse pentru consumul zilei. Rezultatul: totul e in regula ! Bucurie mare pentru administratorul cabanei care nici nu-si imagina ca are alaturi, in echipa, o armata de profesionisti in domeniul comertului, turismului si legislatiei in domeniu.
Chiar si in aceste conditii, ”armata” ANAF nu s-a putut impaca cu idea ca poate pierde o ”batalie” in fata unui investitor. In dorinta de a-i cauta, cu orice pret, nod in papura, acestia au gasit intr-un final o chitanta fiscala emisa, in noiembrie 2015 la Targul de Turism de la Bucuresti, unui turist care a dorit sa achizitioneze un pachet turistic ”O saptamana de schi la Straja” si a tinut sa achite pe loc valoarea de 600 de lei a acestuia. Pentru ca a emis o chitanta fiscala si nu un bon fiscal (lucru de altfel, imposibil de realizat, datorita tot constrangerilor de ordin legislativ care nu permit instalarea unor case de marcat fiscale, peste noapte, fara aprobari, a caror obtinere dureaza mai mult decat cele cateva zile ale unui eveniment de acest fel) operatorul de turism a fost amendat, si inca de doua ori, cu suma totala de… 27.000 de lei !!! Absolut aberant si descurajant pentru orice investitor care vrea sa dezvolte afaceri oneste intr-un turism de calitate, de nivel european. Spre comparatie, este suficient sa precizam ca, in incercarea noastra de a afla cum stau lucrurile in ceea ce priveste legislatia fiscala in domeniul turismului intr-o tara europeana precum Austria, am dormit si am luat masa, timp de 3 zile, la o pensiune din aceasta tara. La final am cerut, asa cum legea obliga si operatorii de turism din Austria, sa primim un document fiscal. Am primit o simpla bucata de hartie, pe care receptionerul a inscris suma de plata, data si pe care, mai apoi, s-a semnat. Oare cand vom ajunge si noi la acest grad de civilizatie ?-se intreaba acum operatorii de turism de la Straja, care isi pun tot mai acut intrebarea daca mai are rost sa continue visul lor de a construi un turism de calitate la Straja si care, spre disperarea miilor de turisti dar si spre bucuria catorva carcotasi, se gandesc acum sa depuna ”armele”.
Desigur, investitorii cu frica de Dumnezeu si respect fata de lege, nu fug de raspunderea pe care inteleg ca o au fata de lege, asa cum nu contesta nici legitimitatea actiunilor de control ale organelor in drept ale statului. Ceea ce este mai trist este insa faptul ca aceste controale par a fi indreptate doar impotriva investitorilor romani, iar actiunile par a porni din start de la aplicarea unei incorecte prezumtii de vinovatie a investitorilor romani.
Din nefericire, legislatia ambigua care, dupa cum se demonstreaza, nu face altceva decat sa puna investitorii in situatii imposibile, este in masura sa se transforme in temute arme neconventionale impotriva acestora, fapt care transforma orice investitor intr-un invins neconditionat al sistemului.
Acum 100 de ani, la fel de supusi si oprimati, romanii au pierdut o lupta, dar au castigat, in cele din urma, Marele Razboi implinind visul de veacuri al semenilor si aducand cea mai mare bucurie tuturor romanilor. Istoria pare acum ca se repeta, ce-i drept pe alte coordonate. Iar investitorii romani de la Straja spera ca, daca nu maine, atunci macar peste un an sau doi, Romania sa le redevina aliata in demersul lor de a construi o tara cu o economie in dezvoltare, cu oameni muncitori si onesti, respectati si nu oprimati de un sistem legislativ ambiguu si nu in putine cazuri, delirant.
Investitorii de la Straja, ca de altfel de peste tot din tara, nu vor altceva decat legi clare, legi juste, interpretari corecte si, daca se poate, mai multa toleranta, intelegere si sprijin legislativ din partea legiuitorilor. Doar astfel, cred ei, putem avea ceea ce ne dorim cu totii: o Romanie a romanilor, un Rai pe pamant pentru turistii din toata lumea care vor vrea sa ne descopere si sa ne cunoasca.
Cel putin asta este parerea unui investitor visator, luptator pentru sansa semenilor sai din Straja, din Valea Jiului, din Romania.

http://www.skistraja.ro/lupta_de_la_straja_2016.html

Advertisements