In timp ce statul roman condamna la inchisoare un cetatean austriac pentru vina de a fi salvat de la „moarte” cinci locomotive cu abur susceptibile a face parte din patrimoniul national. Acelasi stat roman lasa in ploaie si la mana ruginei alte locomotive cu abur, de asemenea extrem de valoroase. In plus, remiza de locomotive de la Subcetate – Hunedoara, veche de mai bine de 100 de ani, este doar umbra a ceea ce era odata.

O locomotiva cu abur, plina de rugina, care abia se mai tine pe rotile vechi, mancate de timp, starneste interes si mila deopotriva in Statia CFR de la Subcetate. Vegetatia a crescut peste ea, in timp ce fierul a fost corodat de intemperii, asa ca locomotiva cu abur mai aminteste vag de ceea ce era odata. Este inchisa in incinta fostei remize de locomotive Subcetate, construita si ea in anul 1908 pentru a asigura remorcarea trenurilor pe tronsonul Subcetate-Boutari. Era situata in imediata vecinatate a ramificatiei liniei in directia Hateg-Caransebes a statiei Subcetate si, conform datelor istorice, avea in dotare trei linii, dintre care una era prevazuta cu un aparat scufundator de osii (zencanal) special amenajat pentru procesul de intretinere si reparatie a mecanismului dintat cu care erau dotate locomotivele din seria 40D cu aderenta mixta, utilizate exclusiv pe sectia de remorcare Subcetate-Boutari. Atelierele anexe de strungarie, de forje si cel mecanic, precum si placa turnanta actionata manual asigurau intregul ansamblu al procesului de remizare a locomotivelor. In plus, castelul de apa prevazut initial cu o pompa cu abur Worthington, extragea apa dintr-un put forat la nivelul freatic al raului Strei, aburul necesar fiind produs de un cazan vertical la o presiune de 8 atm. Castelul asigura debitul de apa necesar nevoilor proprii ale remizei si a celor doua coloane hidraulice existente Remiza Subcetate a avut, la inceput, administratie proprie, in aceeasi cladire aflandu-se birourile, scoala si dormitorul personalului. Ulterior ea a fost afiliata depoului de locomotive Petrosani, iar acum apartine de Simeria. Din ea s-a ales praful, iar geamurile sparte se casa hidos spre privitori si arata un interior golit de orice piesa. Cei care deservesc actuala gara din localitatea hunedoreana spun ca aici au fost mai multe locomotive cu abur, dar unele dintre ele au fost salvate, reconditionate si duse in judetul Timis. A mai ramas una, pe care calatorii o privesc cu uimire si nu inteleg cum o astfel de bijuterie este lasata sa rugineasca sub cerul liber si nu poate fi nici macar vizitata de doritori. Conform datelor pe care am reusit sa le obtinem,  locomotiva face parte dintr-o serie de 7 construite in anul 1908 de Wiener Lokomotivfabriks AG, Floridsdorf, special pentru linia de cremaliera Subcetate-Boutari. Locomotivele din aceasta serie au circulat pana la inchiderea sectiei Subcetate-Boutari in anul 1978. Adica am putea vorbi exact de patrimoniul ucis de nepasare!

Lasate  in voia hotilor

La o distanta de doar cativa kilometri, intr-un cartier din Petrosani se afla ultimele locomotive care, pe vremuri, conduceau, cu ajutorul carbunelui, garniturile de tren ce traversau Valea Jiului. Vorbim despre trei locomotive vechi, care ar fi putut deveni piese de muzeu, dar au fost lasate in voia hotilor si zac in depoul de la Petrosani. Locomotivele sunt de provenienta austriaca si, candva, erau un mijloc de transport modern, chiar daca azi abia se mai poate citi pe una dintre ele “iuteala maxima 40 km pe ora”. Una dintre locomotive a fost construita in 1913, iar celelalte doua intre anii 1932 -1950. Doar aceste trei au mai ramas dintr-un numar foarte mare, iar celelalte au luat drumul fierului vechi.

Carmen Cosman