Din capitala Vaii Jiului, Petrosani – in Capitala Culturala Europeana, Maribor! Colegiul Economic Hermes a ajuns in capitala culturii europene, cu un proiect in care s-a vorbit despre turismul Vaii Jiului. Promovarea nu putea fi facuta altundeva mai bine, decat in locul in care, in 2012, se intalnesc cei care promoveaza cultura, traditiile si obiceiurile popoarelor europene.
Totul a pornit de la un proiect european coordonat de profesoara Elena Fluerasu, iar timp de doi ani datorita acestui program, au avut loc mai multe intalniri pe teritoriul tarilor participante.
Turci, polonezi, spanioli, sloveni si, bineinteles, romanii din Valea Jiului si-au descris zonele turistice cat au putut de bine, pentru a deveni atractive. Proiectul a fost impartit in mai multe etape, iar finalul a fost in Slovenia, intr-un oras in care, la fiecare colt de „ulica” – un fel de a spune strada in limba autohtona – intalnesti castele, palate, biserici si monumente dedicate istoriei. Acolo, in Maribor, in Slovenia, singura tara din lume care contine cuvantul „love” in ortografia ei -, s-a incheiat proiectul si toti au parafat activitatea de doi ani. Unde? Pe un pod al dorintelor, unde au inchis cu un lacat simbolic, alte 5 lacate, fiecare inscriptionat cu simbolul tarii. Cheile au fost predate
coordonatorilor din fiecare tara, pentru ca in acel loc sa se mai poata intoarce cu alte si alte realizari si mai ales dorinte de implinit. “Cu acest lacat, am inchis simbolic proiectul “Knowing your city”. Pe podul de peste raul Drava vom gasi mereu simbolul prieteniei care ne-a legat in toti acesti ani si as fi foarte fericita sa ne revedem, sa gasim cheile si sa veniti inapoi la Maribor pentru o alta vizita si pentru a prinde un nou lacat”, a spus Dasa, una dintre gazdele slovene. “Cine are ceva de adaugat, sa o faca acum, sau sa taca pe veci!”, a adaugat si coordonatoarea de proiect din Spania, Rosalia Paza, la finalul proiectului, dupa ce fiecare tara si-a prezentat povestea.
Dar despre ce a fost vorba in tot acest timp: Spaniolii ne-au prezentat un tur al Madridului, in care au vorbit despre cultura, traditiile si obiceiurile locale, fara sa uite de fotbal. Turcii despre Manisa, un loc incarcat de istorie, unde au fost formati, ca sultani, 6 dintre cei care au ajuns sa ocupe o astfel de functie in Turcia. Polonezii au descris Cracovia si au vorbit despre inovatiile pe care organizatia lor, care lupta pentru drepturile nevazatorilor, le-a facut pentru aceasta categorie de oameni, iar romanii, mai exact echipa de la Colegiul Economic Hermes: Margareta Trif, Rainhold Imling, Tamara Rus si Mihaela Paraschiv au pregatit o descriere a istoriei Vaii Jiului, pornind de la cetatile dacice si pana astazi. Nu au lipsit edificiile religioase, acesta fiind aspectul pe care s-a insistat in cadrul ultimei intalniri si, chiar daca nu au cuprins in descrierea lor, cei de aici
le-au vorbit strainilor despre Tara Hategului, unde s-au descoperit dinozaurii pitici, iar auditoriul a fost incantat sa afle ca, pe langa Dracula, noi am avut si dinozaurii din Jurassic Park.
Cireasa de pe tort au fost slovenii, care ne-au purtat „pe viu” in locurile pe care ei insisi le iubesc si le apreciaza in ceea ce in 2012 este Maribor – capitala culturala europeana.
Slovenii ne-au aratat cum dintr-un deal, nu mai mare ca Bradetul nostru, au facut si fac turism cu un soi de carusel vara si schi iarna, iar pentru asta au si telegondola. Ei au facut un tur al orasului, ne-au aratat ca au o „piramida”, un muzeu dedicat vinului, pentru ca singura tulpina de vita de vie ce are peste 450 de ani si care a supravietuit chiar daca orasul a ars de 4 ori din temelii, se afla la ei in oras.
Slovenii s-au facut placuti si nici nu puteau altfel, in conditiile in care zeci de
delegatii straine puteau fi observate zilnic in orasul lor, devenit kilometrul zero al culturii europene – un oras de care sunt mandri, la fel cum sunt de limba pe care au reusit sa o pastreze in ciuda ocupatiilor. Ce frapeaza in Maribor e faptul ca in tot orasul, pe kilometri intregi se intind in subteran depozite de vinuri si tocmai de aceea ei spun ca nu au metrou.
Fiecare scoala, inclusiv cea din Romania, a realizat, la final, cate un ghid turistic al zonei din care provine, iar pliantele, pentru ca sunt extrem de riguros realizate, ar putea sa serveasca oricand unui turist adevarat, asa cum ar putea fi utilizat si pentru promovarea turismului si atragerea turistilor straini.
Diana Mitrache
