Intre datorie si omenie

In loc sa o debranseze pentru neplata consumului apei, doi lucratori ai ApaServ S.A. Valea Jiului, au facut cheta pentru a-i achita datoria. O datorie implinita pentru firma si o

In Colonia Petrosaniului, aproape in fiecare casa sta scrisa cate o poveste de viata. Unele triste, altele – adevarate teste de supravietuire, cu dureri si bucurii, cu lacrimi si bucurii.

Intr-una din zilele saptamanii trecute, la poarta Victoriei Grecu, de pe strada Grivita Rosie, au venit doi lucratori ai ApaServ cu sarcina de serviciu pentru debrasarea de la furnizarea apei potabile, pentru neplata serviciilor. Datoriile Victoriei Grecu, 63 de ani, vin de prin anul 2008. Suma este de vreo 4 milioane lei, datorie pentru care femeii i-a fost acceptata plata esalonata, de cate 60 lei pe luna. Dar, de unde? Femeia este cardiaca, pensionara de vreo 8 ani, iar sotul i-a murit anul trecut de o boala care nu l-a iertat: cancer. Are un fiu care a muncit cu intermitente, pe perioade determinate. In prezent este in cautarea unui loc de munca.

Pensia femeii este de 480 de lei, din care medicamentele sunt mai importante decat mancarea, ele inseamna viata pentru Victoria G. Cat sa cheltui pentru hrana si cat pentru intretinere?

Cei doi lucratori ai Apa Serv au intrat in curtea femeii, curte a unui om aflat in lipsuri, cu casa curata, dar foarte saracaciosa.  Deschisa la suflet, Victoria G. si-a recunoscut neputinta, le-a cerut sfatul, cum ar putea gasi o solutie pentru a-si plati obligatia, si-a motivat cu documente de venit si povestea vietii ei saracia… Dar nici povestea, nici cuponul de pensie nu tineau loc de rezolvare.

Ideea i-a venit inginerului Marius B. si impreuna cu colega sa Mariana P. au purces la a face cheta, suma nefiind prea mare, pentru a plati transa de bani necesara pentru ca familia Grecu sa nu fie debransata.

S-au cautat si ei prin buzunare, au spus povestea femeii si altor colegi si cunoscuti, care nu au spus nu. Poate si spiritul apropiatelor sarbatori pascale, sau chiar omenia pe care o vedem din ce in ce mai rar a facut sa se nasca un gest. Multe asemenea gesturi exista, ele ramanand anonime si sunt cu atat mai pretioase in marea de rautati nascute din ”saracia care strica omenia”. Este Postul Pastelui, iar post inseamna si gand curat, si fapte pe masura, oricat de marunte ar fi ele.

Ileana Firtulescu

Advertisements

Un comentariu la „Intre datorie si omenie

  • 10 aprilie 2012 la 04:10
    Permalink

    Cred ca pentru aceasta femeie,aceasta problema este mai importanta decat revizuirea constitutiei sau reducerea numarului de parlamentari,pot spune chiar vitala.Sunt mandru ca avem printre noi oameni precum cei din articol,care in Postul Pastelui,au facut acest gest crestinesc. Felicitari Mircea!!

Comentariile sunt închise.