Criza lasa metanul in subteranele Vaii Jiului

Proiectele de captare a metanului din subteranele Valea Jiului sunt blocate de conjunctura nefavorabila. Compania americana care si-a propus sa degazeze unele perimetre miniere a fost grav afectata de recesiunea financiara, iar CNH asteapta sa intre in lichidare ca sa poata dezvolta aceasta activitate prin noua structura ce va fi infiintata.

Gazul metan reprezinta cel mai periculos component al subteranelor Vaii Jiului. Metanul se gaseste din belsug in minele de carbune si este „responsabil” pentru majoritatea accidentelor de munca grave produse la subunitatile extractive.

Pentru ca tot exista instalatii speciale, unii – printre care si CNH – s-au gandit sa-l capteze si sa-l transforme intr-un produs aducator de venituri suplimentare. Pe langa licenta de exploatare a resurselor minerale, CNH detine si avizele pentru exploatarea gazului metan, dar activitatea este concretizata intr-o prea mica masura.

La Exploatarea Miniera Lupeni se aplica deja captarea metanului, prin statiile de degazare obisnuite, iar metanul este utilizat pentru incalzirea apei, in folosul propriu.

La fel se intampla la Vulcan si mai exista premisele pentru Livezeni si Paroseni, insa proiectul CNH nu poate fi pus deocamdata in practica.  Cu ajutorul unor echipamente de cogenerare se produce energie electrica si termica.

Daca cea termica va putea fi folosita, probabil, la scara zonala, energia electrica astfel obtinuta poate fi injectata in reteaua electrica nationala. Pentru ca fondurile necesare sunt imense fata de posibilitatile Companiei, de circa 10 milioane de dolari/ instalatie, in urma cu circa trei ani oficialii CNH au decis sa se asocieze cu un investitor.

A avut loc si o licitatie in vederea atribuirii contractului de asociere in participatiune, pentru valorificarea gazului de mina provenit din statiile de degazare. Niciunul dintre cei doi ofertanti nu au fost, insa, calificati, asa ca proiectul nu a putut merge mai departe.

„Am inceput o gandire cu Hidrolecetrica, pe timpul lui Mihai David, de a utiliza gazul metan la suprafata, pentru producerea de energie si apa calda la scara mica, dar proiectul nu s-a concretizat. La acest moment, o asociere cu o firma este imposibil de realizat, avand in vedere datoria istorica a Companiei si posibilitatea ca asocierea sa intre in faliment odata cu CNH”, a  explicat Constantin Jujan, directorul general al CNH.

Proiectul nu este abandonat, totusi, si va fi reluat in viitorul apropiat, dupa infiintarea noii societati, curatate de datoriile care greveaza acum ctivitatea, si care va prelua minele aflate pe program de inchidere. Iar proiectul se poate implementa cu succes si pentru minele viabile, dar numai dupa includerea lor in viitorul complex energetic. Potrivit directorului Constantin Jujan, EM Paroseni detine deja o statie de degazare ce poate fi utilizata, in timp ce la Livezeni se intentioneaza achizitionarea uneia pentru zona centrala a minei, adica pentru stratul 13, unde s-a produs explozia din decembrie 2003.

Rezerve de metan exista suficient, iar studiile de specilaitate indica faptul ca volumul de gaz degajat este de peste 2,8 milioane de metri cub.

A mericanii, blocati de criza

Compania Nationala a Huilei nu este singura interesata de metanul din subteranul Vaii Jiului. Si societatea cu capital american „Panonian Energy” a intrat pe piata cu intentia de a extrage metanul in anul 1998, cand au demarat negocierile pentru concesionarea unor perimetre miniere.

In 1999, firma a incheiat un acord cu CNH, prin care aceasta din urma si-a dat acceptul pentru concesiune. In plus, in octombrie 2002, Guvernul Romaniei a adoptat o hotarare prin care perimetrul minier de la Aninoasa a fost concesionat firmei americane pe o perioada de 30 de ani.

In paralel, reprezentantii „Panonian Energy” au concesionat mai multe zacaminte, majoritatea care nu mai sunt folosite de CNH. Firma a fost insa invinsa de criza financiara. Prof. Radu Sorin, reprezentantul americanilor in judetul Hunedoara, spune ca societatea nu si-a mai putut continua activitatea si si-a inchis portile.

„Investitiile erau destul de mari.. Forajul pentru o singura sonda, cu fracturarea rocilor s-a cifrat la circa un milion de dolari si era nevoie de minim 4 sonde. Asta insemna 4 milioane de dolari. Intentionau sa se extinda, dar au fost afectati puternic de criza”, a precizat Radu Sorin. A renuntat si la concesiunea perimetrelor si al licenta de exploatare, care a fost transferata spre alta societate, dar nici despre aceasta nu se mai stie nimic.

Carmen Cosman

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.