Pesterile, raiul braconierilor de fosile / Vanzatorii de istorie

Sute de fosile ale unor animale preistorice, ce haladuiau prin padurile Retezatului acum peste 600 de milioane de ani au fost vandute pe piata neagra cu zeci de mii de euro, poate chiar sute de mii. Asta, in timp ce statul roman nu stie sa-si protejeze bogatiile asa cum o fac alte tari civilizate.

Unul dintre aceste exemple este Pestera Nr.4 din Scorota Seaca, din Retezat. Aflata la doar cateva sute de metri de DN66A, a fost o prada numai usoara pentru cei care stiau cat valoreaza un craniu de urs de caverna, tigru de caverna ori ras, toate vechi de peste 600 de milioane de ani.

Au fost incarcate rabe cu schelete intregi sau cranii ale animalelor mentionate, in timp ce autoritatile stau cu mainile in san, fiindca nu este nimeni care sa le sesizeze furtul. Sau, mai mult, aceleasi autoritati se declara neputincioase, intrucat nu isi dau seama prea bine de cine apartine respectiva pestera.

Singurii care raman pe pozitie si apara bogatia pesterilor sunt speologii.

”Exista legislatie cu privire la pedepsirea celor care fura din pesteri, numai ca Guvernul, Ministerul Mediului, nici cei care se ocupa de patrimoniul cultural nu s-au ocupat prea tare. In Pestera Nr.4 chiar eu, in 1991, am scos din galeriile laterale cateva oase, ca sa fie vizitate. Dar oasele au fost furate. Numai ca acolo mai este o parte ascunsa, de care stiu foarte putini oameni, care contine situl arheologic conservat in proportie de 70% si am avut grija sa nu fie descoperit. Ca speolog nu te poti lauda cu ce ai gasit, pentru ca statul nu va avea bani sa vina sa conserve situl arheologic, dar aduni hotii”, a declarat George Resiga, seful Salvamont Lupeni.

El precizeaza ca se scot bani frumosi din comertul cu fosile ale animalelor preistorice. ”Un craniu de ursus spelaeus, urs de caverna, ajunge la 400-500 de euro. Un craniu de tigru de pestera se duce undeva la 800 de euro, iar altul de ras de caverna ajunge la aproape 1.000 de euro. Legislatie, repet, exista, dar nu e aplicata. Statul nu investeste nimic in protejarea unor asemenea arii, caci tot ce inseamna protejarea unei peseteri intra pe vreo trei departamente. Din aceasta cauza, foarte greu scoti vreo informatie de la speologi despre descoperirile din pesteri. Este pacat ca situri mondiale nu sunt scoase in evidenta de statul roman”, a mentionat George Resiga.

Spusele salvatorului montan sunt intarite de Ovidiu Sandu, speolog in cadrul Clubului de Speologie Vulcan din Craiova. A fost in multe pesteri din Valea Jiului si spune ca este pacat de hotia ce se practica la scara mare.

”Este si normal ca un speolog sa nu spuna nimic despre pesterile cu valoare arheologica, fiindca daca deschizi gura, de fapt ii inviti pe altii sa vina la furat. Nu numai in Pestera Nr.4 s-a furat, si in Cioclovina uscata s-au carat camioane intregi cu fosile. Isi bat joc de bogatia noastra”, spune el.

De la reprezentantii Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National Hunedoara nu am putut afla mare lucru, mai ales ca acestia nu au auzit in viata lor de Pestera Nr.4

”Protejarea unei asemenea pesteri revine in sarcina proprietarilor, administratorilor. Directia pentru Culte le protejeaza din punct de vedere al legii, dar depinde ale cui sunt. Nici nu stiu daca pestera de care imi spuneti dumneavoastra este semnalata in baza noastra de date. Mie numele nu imi spune nimic”, a declarat arheologul Angelica Balos, consilier in cadrul Directiei sus mentionate.

Anamaria NEDELCOFF

Advertisements