Proiecte 2007-2013 la Lupeni. Toate administratiile locale din Valea Jiului si-au întocmit în urmã cu sase ani un plan de dezvoltare a localitãtii. Perioada avutã în vedere a fost 2007-2013. A venit si anul scadentei, când se trage linie si se bifeazã obiectivele ce au fost puse în aplicare. Planuri mari
La Lupeni au existat planuri mari în ceea ce priveste strategia de dezvoltare. Unele dintre acestea au fost puse în practicã, iar altele nu. Majoritatea proiectelor propuse au fost începute si sunt aproape de final. Printre obiectivele majore ale municipalitãtii s-au numãrat reabilitarea palatului cultural, modernizarea zonei istorice a urbei, modernizarea si dotarea ambulatoriului si multe altele. Dintre proiectele enumerate mai sus la toate au fost începute lucrãrile de modernizare, ba mai mult, unele chiar se apropie de final. Chiar dacã banii sositi de la centru au fost putini, municipalitatea a reusit sã continue aceste proiecte. Administratia de la Lupeni a avut un proiect ,”Reabilitare si modernizare Spital Lupeni – Clãdirea veche si amenajare incintã si împrejmuire”. Proiectul a fost deja demarat, muncitorii fiind în prezent pe santier si realizeazã lucrãrile din cadrul acestui proiect. Alt proiect, creionat de administratie, a fost reabilitarea palatului cultural. Si acest proiect se aflã în plinã desfãsurare. Palatul Cultural Minerul începe, pe zi ce trece, sã îsi recapete strãlucirea de odinioarã. Majoritatea proiectelor implementate la Lupeni se deruleazã pe fonduri europene si fonduri de la bugetul de stat.
Puncte slabe
Existã si minusuri si asta recunosc si cei de la Lupeni, care specificã faptul cã, principala problemã cu care se confruntã este lipsa locurilor de muncã. Totul este dat de faptul cã municipiul Lupeni si întreaga Vale a Jiului este zonã monoindustrialã, unde principalul domeniu de activitate este mineritul. La nivelul Vãii Jiului s-a vorbit intens de transformarea turismului într-o alternativã la minerit, însã acest lucru nu s-a întâmplat. Un pas important pentru dezvoltarea turismului în Valea Jiului constã în integrarea acestei zone si a ariei montane limitrofe în turismul regional european, având în vedere pozitia favorabilã fatã de fluxurile turistice internationale, dar si fatã de zonele turistice de importantã nationalã sau cu obiective de mare atractivitate. Acest fapt conduce la lipsa unor oferte economice alternative în cele 6 localitãti principale ale Vãii Jiului, respectiv în municipiile Petrosani, Vulcan, Lupeni si orasele Petrila, Aninoasa si Uricani. Desi regiunea Vãii Jiului si ariile montane limitrofe detin un potential turistic complex si variat, atât natural cât si antropic, valorificarea actualã în turism este nesemnificativã.
Pentru a realiza diversificarea activitãtii economice în aceastã zonã minierã, corelatã si cu cerintele reale de a crea o viatã normalã, se impune reconsiderarea activitãtii din domeniul mineritului si orientarea fortei de muncã, în special cea tânãrã, cãtre alte
activitãti. Acest obiectiv implicã stimularea investitiilor în economie, investitii ce pot crea locuri de muncã. Crearea acestor locuri de muncã oferã sansa cresterii pregãtirii profesionale si posibilitatea de a derula si alte activitãti productive si servicii. Cea mai acutã problemã socialã din Valea Jiului o constituie lipsa locurilor de muncã.
Aici vor fi în continuare mari probleme sociale, deoarece în momentul de fatã
sectorul minier este în plin proces de restructurare, iar pentru personalul disponibilizat nu existã o alternativã realã, fapt ce face sã creascã continuu presiunea socialã în aceastã zonã. La toate acestea se adaugã efectele negative ale lipsei locurilor de muncã cu specific de calificare pentru cei care se afla în cãutarea unui loc de munca. Din aceste cauze (în mod special din lipsa alternativelor locurilor de muncã) a crescut numãrul persoanelor (familiilor) care beneficiazã de venit minim garantat, crescând gradul de dependentã a populatiei de serviciile sociale existente, ceea ce determinã cheltuieli tot mai mari la nivelul bugetului local pentru servicii de asistentã socialã.
Monika BACIU
