Liberalii hunedoreni vor sã cinsteascã memoria luptãtorilor din zona Tãrii Hategului, care s-au jertfit în încercarea de a salva tara de instaurarea regimului comunist. Faptele de vitejie a doi partizani din satul Bãiesti au atras atentia liberalilor si vor sã ridice un monument care sã aminteascã de jertfa luptãtorilor din Liga Partizanilor Români din Hateg.
Povestile de viatã ale lui Petru Vitan si Iosif Nandra, doi luptãtori anticomunisti din zona Bãiesti- Tara Hategului, care au luptat timp de trei ani de zile împotriva securistilor prin Sureanu si Retezat au atras atentia liberalilor. „Accidental am dat peste istorisirile tulburãtoare ale celor doi eroi din Bãiesti, Iosif Nandra si Petru Vitan.
Am citit mãrturiile eroului Iosif, este o povestea de viatã impresionantã care m-a marcat. Un adevãrat patriot care n-a ezitat nici o clipã sã-si lase sotia singurã pentru a-si apãra tara de comunisti. Dacã-ti iubesti tara nu poti rãmâne indiferent când afli despre acesti oameni care meritã sã fie amintiti cât va exista acest popor.
Eu ca liberal am considerat cã am o datorie moralã fatã de sacrificiul lui Iosif Nandra, Petru Vitan si al celorlalti partizani din Tara Hategului, si acelasi lucru l-au simtit si colegii mei de partid”, a declarat coordonatorul PNL Valea Jiului, Costel Avram. Acesta spune cã a început demersurile pentru a ridica un monument în satul Bãiesti în memoria partizanilor.
„Prin Asociatia Rosa Multiflora vom cãuta fondurile pentru monumentul pe care vreau sã-l ridicãm la Bãiesti în Tara Hategului. Sunt convins cã voi fi sprijinit si de colegii mei liberali în acest demers. Acesti oameni au fãcut istoria, iar gestul nostru este unul mic în comparatie cu sacrificiul lor, dar consider cã avem o datorie imensã fatã de ei si de aceea tin neapãrat sã-i cinstim”, a mai declarat Avram.
Cine sunt cei doi eroi din Bãiesti?
Securistii au sustinut cã Vitan Petru, poreclit Gheberici, ar fi fost membru al Miscãrii Legionare, unde a detinut functia de sef de cuib, variantã infirmatã de camaradul sãu, Iosif Nandra. Cei doi au intrat în 1948, alãturi de alte persoane, în organizatia de rezistentã numitã Liga Partizanilor Români din Hateg, condusã de inginerul Lazãr Caragea, care s-a opus instaurãrii regimului comunist în România.
În acea perioadã, în Muntii Retezat se continua actiunea din Semenic de cãtre Caragea cu un grup, urmasi ai dacilor. Trãdati, rând pe rând aveau sã fie împuscati de securisti.
Si-a întâlnit cãlãul si l-a iertat
Iosif Nandra, nãscut la 16 mai 1922, în satul Bãiesti, comuna Pui –Hunedoara, partizan
anticomunist, avea 24 de ani când a plecat în munti ca sã lupte împotriva comunistilor. Au plecat sapte bãrbati pe „Mãgura” unde si-au fãcut bordeie în pãmânt.
„Nu-mi era fricã de ei (n.r. comunisti) si nu-i vroiam cu niciun chip în tarã. Aveam armã din rãzboi unde am luptat si am fost rãnit pe frontul din Ungaria. Nu-mi era fricã de glont si mânuiam pusca foarte bine. Mi-am lãsat sotia acasã si am plecat la luptã. Trei ani si trei luni am stat în munti pânã când am fost trãdati si împuscati”, povestea Iosif Nandra.
În cei trei ani cât a stat prin ascunzãtorile din munti, a fost o singurã datã acasã sã-si vadã sotia. Avea sã fie descoperit si aproape omorât, însã un securist a oprit executia în speranta cã va scoate de la Nandra informatii despre ceilalti partizani care se ascund în munti. „Era în jur de 10 dimineata, când am iesit afarã (n.r. groapa sãpatã drept ascunzãtoare) sã-mi fac nevoile.
La spatele meu a fluierat unu si doi insi cu armele îndreptate spre mine au strigat: sus mâinile banditule, Dumnezeu’ tãu! Nu le-am ridicat si am vrut sã sar într-un pãrãu. Au tras cu arma de vânãtoare si m-au umplut de alice iar apoi cu pusca cu glont de a trecut prin mine. Un securist a strigat la ei, opriti mã, nu-l omorârãti cã noi de unde mai aflãm. Asa am scãpat în viatã.
Pe Vitan l-au împuscat acolo în groapã, au tras cu toate armele în el si apoi au aruncat o grenadã sã nu scape”, îsi amintea Iosif Nandra. Pentru cã s-a rãzvrãtit împotriva regimului comunist a fost întemnitat 12 ani în cele mai grele lagãre de torturã ale comunistilor.
A stat la Gherla, Aiud si dus la muncã fortatã în Balta Mare a Brãilei. Coleg de celulã i-a fost Ticu Dumitrescu sau generalul Bãdin. Când a revenit acasã si-a întâlnit cãlãul, iar acesta fãrã regrete avea sã-l priveascã în fatã. Putea sã-l frângã dintr-o miscare dar l-a iertat. „L-am iertat pentru tot. N-am vrut sã mã mânjesc pe mâini cu sângele unui trãdãtor de tarã!”, Iosif Nandra.
Maximilian Gânju
