Traditii vechi de 2000 de ani, date uitãrii..

12Valea Jiului pãstreazã si în prezent bogatii vechi de mii de ani. Pe lângã bogãtiile aflate în galeriile miniere din adâncuri, Valea Jiului îsi mai pãstreazã si foarte multe traditii vechi, traditii pãstrate din mosi, strãmosi de cãtre momârlanii din zona. Aceste traditii ar trebui puse mai mult în valoare pentru a putea atrage cât mai multi turisti în zona noastrã.

Unul dintre cei mai mari investitori în materie de turism din Valea Jiului, Emil Pãrãu, este de pãrere cã sunt foarte multe datiti si traditii care ar merita o mai mare atentie si cu care Valea s-ar putea mândrii nu doar în tara cât si peste hotare.

”Avem cea mai mare bogãtie pe care nimeni nu a reusit sã o ia. Este vorba de traditii si de identitatea noastrã care încã mai este. În Valea Jiului se pãstreazã foarte bine. Este vorba de Jiet, Rãscoala, Câmpul lui Neag, Valea de Brazi, Uricani. E acel mãsurat al oilor care deja am început sã ducem turistii sã vadã cum se fãcea acel mãsurat al oilor peste 2000 de ani. Este unic atât în tarã cât si peste hotare, mãsuratul oilor care pe un rãbos de 30 de centimetri se tine evidenta la 40 de persoane, fiecare câtã brânzã trebuie sã ia. tãranii care tin oi trebuie sã fie ajutati de cãtre primãrii, de noi care facem turism trebuie sã le ducem turisti sã îsi vândã produsele la alt pret si sã-si mentinã aceste traditii” a declarat Emil Pãrãu.

Omul de afaceri mai spune cã multe dintre aceste traditii care au fost pãstrate cu sfintenie nu sunt puse în evidentã asa cum ar trebui si mai mult decât atât nici nu se profita financiar de pe urma acestora, lucru care ar aduce sume importante de bani comunitãtilor locale de pe urma promovãrii lor.

12-1”Avem sate cu traditii, sunt acele traditii de Crãciun, dar nu le avem puse în evidentã si nu stim sã luãm banii din ce avem bun. Avem acea horã bãtrâneascã care încã se mai pãstreazã în Valea Jiului, care a fost studiatã si reprezintã calendarul dacic care e la Sarmisegetusa. De fapt prin cele 33 de perechi de dansatori, refac acel calendar printr-o horã, e acea horã de stânga care o fãceam ofiterii romani. Sunt anumite lucruri si turistul trebuie sã stie, turistul are nevoie si de povesti. Trebuie sã punem în evidentã tot ce avem frumos” a mai spus sursa citatã.

Dacã în tãri care au o istorie mai putin bogatã decât cea a noastrã si poate nici relieful nu a fost unul prielnic pentru a se puea face turism, oamenii au stiut sã profite si de cele mai simple lucruri pentru a atrage cât mai multi turisti, la noi în tara în schimb situatia nu este la fel de bunã chiar dacã avem si o istorie bogatã de peste 2000 de ani, traditii si în primul rând peisaje care îti tãie rãsuflarea indiferent dacã este la munte sau la mare. Este pãcat cã nu se pune mai mult accentul pe aceste aspecte si pânã la urmã nu stim sã valorificãm un bun al nostru.

Monika BACIU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.