Sãrbãtoarea care curãtã

Este exact ca pe vremea când venea Ceausescu în vizitã. Dar e bine. Îl avem pe Sîrbu la vedere si copiii împisi în Jiu, la Petrila. Nimic nu e perfect pe lume, d-aia lumea e frumoasã!

În localitãtile Vãii Jiului, au loc rând pe rând traditionalele Zile ale oraselor.

Si ca în orice casã care se respectã se face curãtenie pentru primirea de oaspeti. Nu chiar toti primarii se înghesuie la a-si vopsi sau repara câte un gard, o bancã julitã în ideea ”o fac dupã eveniment, cã si asa se face mizerie”, exact ca în bancul ”nu mã spãl, cã oricum mã murdãresc iar”. Petrila pare a avea oameni cu idei, ceea ce-l avantajeazã pe primar si el stie asta, drept pentru îi încurajeazã. Asa s-a întâmplat si cu intrarea în oras, desi… Acolo era o zonã verde, un loc de joacã pentru copii, care searã de searã umpleau locul unde se aflau si câteva aparate de joacã. În circa o sãptãmânã-douã nimic nu mai seamãnã cu ce a fost.

Când intri în oras te întâmpinã acum un mini-parc pus la punct, iar ”artistul cu multiple valente” Ion Barbu si profesorul -artistul Radu Chinta, au pus ”mãiastru” o zicere a scriitorului Petrilei, Ion D. Sîrbu, chiar pe casa altui profesor – Nelu Cordea – , care cadra cu ideea… ”Petrila – o lume care nu semãnã cu nici o asezare posibilã, cu nimic si nimeni de nicãieri”.

Un alt talent al Petrilei, în arta fotograficã, Valeriu St.B.(cum îsi semneazã lucrãrile) a imortalizat-o cum numai un el stie.  Datoritã acestei schimbãri, copiii au fost mutati spre malul Jiului, cu aparatele lor de joacã cu tot, si în loc de ”iarba verde de acasã”, acum se înghesuie pe spatiul strâmt, dintre alee si albia Jiului, acoperit cu pietris. S-au si produs accidente, cãzãturi de pe hintã, iar juliturile au fost pe mãsura… înfrumusetãrii locului cu piatra rosie… Deh, nimic nu este perfect în lumea asta!

4-1Tot cu ocazia Zilelor Petrilei, s-a reparat si împrospãtat gardul Cimitirului central, dar si adãpostul de cãrãmidã din statia de la strada Minei, adãpost sun care nimeni nu îndrãznea sã se… adãpostescã. Asta pentru cã peretii erau într-atât de degradati, crãpati încât constiuia ceva opus numelui de adãpost. Lucrarea de refacere a durat o zi. Deci se poate si se mai gãsesc si niste bani mãrunti prin buzunarele edililor.

Vorba locuitorilor Petrilei: este exact ca pe vremea când venea Ceausescu în vizitã. Dar e bine.

Ileana Firtulescu

Advertisements

Un comentariu la „Sãrbãtoarea care curãtã

  • 22 iunie 2013 la 00:23
    Permalink

    Fotografia cu parcul imi apartine ! Ea apare aici fara acordul meu !A fost postata pe Facebook (unicul loc) , in acord cu politica de copyright a site-ului. Fotografia contine trei watermark-uri: unul inserat digital(invizibil ) , unul in coltul stanga sus si unul jos (destul de mare zic eu ).Nu inteleg cum ziarul ”Cronica Vaii Jiului ” a intrat in posesia ei intr-ucat nu a fost cedat dreptul de autor(nici de folosinta ) asupra ei – dovada fiind watermark-ul destul de mare aplicat peste ea .Astept lamuriri pe adresa de e-mail.
    Cu stima , Valeriu St.Bucos
    PS.

Comentariile sunt închise.