Tiberiu Iacob Ridzi, Ilie Paducel si alti primari PDL sunt doriti de USL

USL, prin PNL, si-a propus sa valorifice situatia ”primari fara partid si partid fara primari” sau cum spun USLasii – ”Ion fara de tara si tara fara de Ion”.

Majoritatea primarilor  PDL din Valea Jiului se afla in preferintele cetatenilor pentru viitor, dar partidul care le sta in spate este la pamant. Ca urmare, USL, in special PNL, doreste sa valorifice aceasta situatie: sa ajute favoritii, dar sa se si ajute pe sine oferindu-le acestora un partid / alianta care sa-i sustina si care se afla bine situat in sondaje.

Aflat in Valea Jiului, presedintelui PNL filiala judetului Hunedoara, care este presedinte al Consiliului Judetean, Mircea Ioan Molot, i s-a cerut de catre presa sa faca precizari cu privire la functionarea sau nefunctionarea Uniunii Social Liberale de la Petrila, avand in vedere declaratia liderului PSD, Gheorghe Bobar, care a precizat ca „V-am spus ca USL nu functioneaza la Petrila”.

Cauza acestei declaratii este protocolul

”sinucigas” semnat anul trecut intre cele trei partide componente, protocol in care liderii PNL si PSD Petrila de atunci, respectiv Gheorghe Cioara si Dumitru Rascolean au tinut la un paragraf care interzicea primirea sau sustinerea in viitor a actualului primar al PDL, Ilie Paducel. Mai mult, acestia au semnat ca, in cazul in care nu-l bat pe Paducel la viitoarele alegeri, Birourile executive ale celor trei organizatii locale isi vor da demisia.

Considerat un gest de inversunare, de orgolii care distrug in loc sa construiasca, conducerea PNL de la judet si de la centru au demis pe Gheorghe Cioara, iar Dumitru Rascolean a demisionat din fruntea PSD Petrila si din alte functii din partid. Declaratia liderului PSD Petrila este motivata si de prea marea apropiere a presedintelui interimar al PNL din localitate de primarul PDL-ist.

La fel s-a intamplat si la Petrosani, unde presedintele PSD, Ioan Rus, a fost acuzat ca nu mai face opozitie lui Tiberiu Iacob Ridzi, ci dimpotriva, il sustine in demersurile ”legislative” locale. In legatura cu aceasta situatie, Mircea Ioan Molot a precizat ca USL este ca o adevarata familie, unde uneori mai exista si divergente, iar pentru greselile facute de Gheorghe Cioara, la Petrila, acesta a suportat consecintele. A fost demis. Presedintele PNL filiala judeteana a recunoscut ca se afla in tratative cu mai multi lideri ai PDL, oameni de valoare dar care au ajuns ca ”Ion cel fara de tara”, datorita scaderii dramatice in sondaje a partidului din care fac parte.

Confirmarea ca PNL isi doreste in ograda sa pe Ilie Paducel si Tiberiu Iacob Ridzi, a fost zambetul sagalnic al lui Molot insotit de spusele ”suntem in negociere cu mai multi lideri PDL. Atata pot sa va spun deocamdata”.

Acest lucru este un demers politic al celor cu experienta, respectiv sa transformi un dezavantaj – lipsa in USL a unor candidati puternici – intr-un avantaj, prin atragerea in Uniune a edililor de valoare ai PDL.

Ileana Firtulescu

4 thoughts on “Tiberiu Iacob Ridzi, Ilie Paducel si alti primari PDL sunt doriti de USL

  • 26 februarie 2012 at 20:22
    Permalink

    PADUCEL SE FACE DIN COMUNIST LIBERAL?POSIBIL SA FI FOST ATRAS DE MIRAJUL CAMATARULUI PE CARE SI L-A TRAS VICEPRIMAR.

    Reply
    • 20 aprilie 2012 at 19:57
      Permalink

      Din 1889 au trecut mul?i ani. centre timp, rlebpoma resurselor la b?tre2ne?e a primit o mul?ime de variante de solu?ii een ??rile lumii. Unele solu?ii sunt mai liberale, ca een S.U.A. ?i Marea Britanie, unde pensia public? asigur? un minim de subzisten?? ?i este finan?at? larg nu numai din mici contribu?ii, ci ?i din impozitele generale. Totu?i, grosul veniturilor b?tre2nilor provin din fonduri private de pensii sau fonduri ocupa?ionale (sau profesionale, organizate la nivelul companiei si eencurajate fiscal de stat). Alte solu?ii sunt mai „conservatoare”, mai corporatiste, cum este sistemul bismarckian adoptat ?i la noi. Al?ii au fost mai social-democra?i, precum nordicii, ?i au adoptat solu?ia finan??rii abundente a pensiilor, ate2t din impozitele generale, ce2t ?i din contribu?ii gestionate de sindicate eempreun? cu patronatele.cen ultimele dou? decenii eens?, toate guvernele au adoptat ajust?ri sub presiunea evolu?iei demografice ?i a efectelor globaliz?rii. Ajust?rile au mers mult een sensul „corcirii” sistemelor de pensii ?i een cel al m?ririi ve2rstei de pensionare sau a stagiului de cotizare. Aproape toate statele au eencurajat fondurile suplimentare de pensii, publice sau private, unde pensia este strict legat? de contribu?ie ?i de durata cotiz?rii. Dar ast?zi aceste ajust?ri nu mai sunt suficiente. S-a schimbat complet peisajul economic ?i politic. Stabilitatea lucr?torului la locul de munc?, fidelitatea fa?? de firm? nu mai sunt virtu?i, ci p?cate. Elitele economice nu mai sunt ata?ate de mari proiecte na?ionale, ele sunt deja globalizate. A?a de globale au devenit interesele elitelor economice ?i financiare, eence2t nu se sinchisesc dac? au prilejul de a fenta fiscul na?ional! Stabilitatea politic? la nivelul unui stat nu mai este o condi?ie de succes economic pentru care elitele economice s? mai angajeze resurse proprii, ci condi?ionalit??i impuse guvernelor pentru „investi?ii”. Singura problem? care a r?mas neschimbat? este aceea a veniturilor la b?tre2ne?e, een condi?iile een care oamenii au r?mas la fel de „miopi” een privin?a economisirii ?i ame2n?rii consumului pentru un timp mult prea eendep?rtat. Ce-i drept, la noi este ?i greu s? ceri economii unor adul?i care au een familia cu doi adul?i ?i doi copii, een medie, venituri lunare de 2.200 lei, dar minimul de trai decent este de peste 2.500 lei…Minimul de trai decent pentru un adult in mediul urban este de peste 800 lei, dar mul?i salaria?i au salariul net mai mic dece2t acest minim.A?a c?, adev?rata problem? de aici porne?te. De la comportamentul cam clandestin al „patronilor” care-?i „optimizeaz?” finan?ele ?i activit??ile pe toate c?ile, ?i au destule c?i een ultimele trei decenii, pe de o parte. ?i de la obligativitatea de a da r?spuns unui risc social care amenin?? bun?starea unei foarte largi categorii de persoane. Ate2t de larg? este categoria aceasta, eence2t a devenit esen?ial? pentru stabilitatea politic? ?i democratic? a unei ??ri ?i pentru arhitectura guvernamental?.

      Reply
    • 23 aprilie 2012 at 04:10
      Permalink

      Din 1889 au trecut mul?i ani. centre timp, ermblpoa resurselor la b?tre2ne?e a primit o mul?ime de variante de solu?ii een ??rile lumii. Unele solu?ii sunt mai liberale, ca een S.U.A. ?i Marea Britanie, unde pensia public? asigur? un minim de subzisten?? ?i este finan?at? larg nu numai din mici contribu?ii, ci ?i din impozitele generale. Totu?i, grosul veniturilor b?tre2nilor provin din fonduri private de pensii sau fonduri ocupa?ionale (sau profesionale, organizate la nivelul companiei si eencurajate fiscal de stat). Alte solu?ii sunt mai „conservatoare”, mai corporatiste, cum este sistemul bismarckian adoptat ?i la noi. Al?ii au fost mai social-democra?i, precum nordicii, ?i au adoptat solu?ia finan??rii abundente a pensiilor, ate2t din impozitele generale, ce2t ?i din contribu?ii gestionate de sindicate eempreun? cu patronatele.cen ultimele dou? decenii eens?, toate guvernele au adoptat ajust?ri sub presiunea evolu?iei demografice ?i a efectelor globaliz?rii. Ajust?rile au mers mult een sensul „corcirii” sistemelor de pensii ?i een cel al m?ririi ve2rstei de pensionare sau a stagiului de cotizare. Aproape toate statele au eencurajat fondurile suplimentare de pensii, publice sau private, unde pensia este strict legat? de contribu?ie ?i de durata cotiz?rii. Dar ast?zi aceste ajust?ri nu mai sunt suficiente. S-a schimbat complet peisajul economic ?i politic. Stabilitatea lucr?torului la locul de munc?, fidelitatea fa?? de firm? nu mai sunt virtu?i, ci p?cate. Elitele economice nu mai sunt ata?ate de mari proiecte na?ionale, ele sunt deja globalizate. A?a de globale au devenit interesele elitelor economice ?i financiare, eence2t nu se sinchisesc dac? au prilejul de a fenta fiscul na?ional! Stabilitatea politic? la nivelul unui stat nu mai este o condi?ie de succes economic pentru care elitele economice s? mai angajeze resurse proprii, ci condi?ionalit??i impuse guvernelor pentru „investi?ii”. Singura problem? care a r?mas neschimbat? este aceea a veniturilor la b?tre2ne?e, een condi?iile een care oamenii au r?mas la fel de „miopi” een privin?a economisirii ?i ame2n?rii consumului pentru un timp mult prea eendep?rtat. Ce-i drept, la noi este ?i greu s? ceri economii unor adul?i care au een familia cu doi adul?i ?i doi copii, een medie, venituri lunare de 2.200 lei, dar minimul de trai decent este de peste 2.500 lei…Minimul de trai decent pentru un adult in mediul urban este de peste 800 lei, dar mul?i salaria?i au salariul net mai mic dece2t acest minim.A?a c?, adev?rata problem? de aici porne?te. De la comportamentul cam clandestin al „patronilor” care-?i „optimizeaz?” finan?ele ?i activit??ile pe toate c?ile, ?i au destule c?i een ultimele trei decenii, pe de o parte. ?i de la obligativitatea de a da r?spuns unui risc social care amenin?? bun?starea unei foarte largi categorii de persoane. Ate2t de larg? este categoria aceasta, eence2t a devenit esen?ial? pentru stabilitatea politic? ?i democratic? a unei ??ri ?i pentru arhitectura guvernamental?.

      Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *