La Universitatea Petrosani / Istorie din piatrã seacã, spusã din comori de milioane de ani

Mii de roci si minerale stau mãrturie timpului scurs pe aceste locuri. Toate fac parte din colectia unicã în tarã a Universitãtii din Petrosani, iar aici sunt expuse bucãti ce „vorbesc” despre originile omenirii.

De la ouã de dinozaur pitic, la huila extrasã de aici si fosile cu urme ale civilizatiilor apuse acum milioane de ani, toate fac parte din patrimoniul unic al Universitãtii, iar sectia de Geologie este poate cea mai „bogatã”.

Totul a început pe insula Hategului, dar nu pe locul în care e acum orasul cu acelasi nume, iar rocile si mineralele ori fosilele de aici vorbesc despre noi si inaintasii nostri. „Laboratoarele de geologie sunt mici muzee grupate în 3 încãperi distincte ce gãzduiesc tot atâtea colectii, respectiv cea de mineralogie si petrologie, cea de palentologie si colectia de geologie economicã.  SAMSUNGToate reunesc aproximativ 4.500 de esantioane, dintre care 1.500 sunt expuse aici, alte 3.000 în colectia mai putin vizibilã”, a declarat Csaba Lorint, sef lucrãri, al departamentului de Management Ingineria Mediului si Geologie.

În acele 3 încãperi e o istorie, nu în cuvinte, ci în exponate, multe dintre ele fiind de inspiratie pentru diferite masini care au folosit omenirii, iar aici mã refer la fosilele denumite Nautilus, dupã primul submarin, care a fost conceput pe principiul acestor fosile de animale marine, ori de urs peleus, sau chiar un strãmos al porcului. „Sunt exponate de sute de milioane de ani. Nautilusul e o fosilã actualã, adicã o regãsim si în trecutul preistoric si în mãrile si oceanele actuale, iar structura cochiliei e foarte interesantã. Celebrul prim-submarin a fost proiectat dupã acest mecanism, cu ajutorul cãruia, animalul care trãieste în interior poate sã îsi regleze flotabilitatea, retinând sau expulzând o cantitate de apã si, în functie de asta pluteste la suprafatã, sau coboarã în adâncime”, ne explicã inginerul geolog Csaba Lorint.

SAMSUNGDar poate cã piesa de rezistentã, care atrage toate privirile sunt ouãle de dinozaur descoperite în bazinul Hateg. „În colectia nostrã e o excelentã cãlãtorie în timp, în trecutul geologic al Pãmântului, de peste 4 miliarde de ani. Avem un cuib cu ouã de dinozaur, o vedetã a expozitiei noastre, un cuib  recoltat din proximitatea spatiului geografic în care noi ne aflãm acum. O zonã, care în trecutul geologic de peste 65 de milioane de ani functiona ca o insulã, înconjuratã de Marea Tetys,o insulã care a fost botezatã de specialisti Insula Hateg, dar pe care trebuie sã ne-o imaginãm ca fiind ca suprafatã cât o treime din teritoriul actual al României. Aici trãiau dinozauri, crocodili, broaste testoase si pânã la ursi. Toate aceste episoade sunt surpinse în rocile expuse aici”, a mai adãugat geologul.

Pietrele de aici spun povesti si vin sã aducã dovezi ale realitãtii stiintifice, iar meritul celor de la Petrosani este cã le tin într-o colectie accesibilã oricui în mod gratuit. Geologii de aici au fãcut pietrele sã spunã povesti si asta pentru cã au îndrãgit meseria, chiar dacã asta a însemnat munca de teren cu ciocãnel si mãturicã, pesoare sau în ploaie. „Din punctul meu de vedere e fascinat. E mai greu sã practici aceastã meserie. Pentru cã geologia nu se face de la birou, ci cu rucsacul în spate, cu busola în creierii muntilor si în conditii nu tocmai favorabile”, a mentionat Csaba.

Colectia  de roci nu are un element mai special ca altul, dar aici poti regãsi de la mineralele utile la roci spectaculoase create de puterea unui fulger, a apei sau a pãmântului care a înghitit în timp civilizatii apuse. Fiecare profesor a donat câte ceva, au fost si oameni simpli care au înteles cã locul unei roci este într-o colectie si asa s-a ajuns la un adevãrat muzeu expus în sãlile universitãtii, gratuit pentru toti care vor sã o vadã. Si nu sunt putini cei care, la plecare, chiar au afirmat cã ar plãti bilet pentru asa ceva.

––

Laboratorul de paleontologie si stratigrafie cuprinde peste 700 de esantioane expuse în 17 vitrine. Alte 100 de esantioane sunt destinate exclusiv studiului, constituind un bogat material didactic, alãturi de numeroasele sectiuni si preparate micropaleontologice. Toate surprind diferite stadii evolutive ale vietii pe Pãmânt, sugerând totodatã si modificãrile paleoclimatice suferite de-a lungul timpului de Terra, publicul larg regãsind si în acest loc bucuria întâlnirii cu natura în toatã splendoarea ei. Exponatele cuprind faunã si florã fosilã-marinã si continentalã, dar si esantioane de rocã în care au rãmas întipãrite mãrturii ale transformãrilor diverse suferite de scoarta terestrã, precum cutãri, falieri, urme de valuri etc. Vedeta expozitiei paleontologice este indiscutabil un cuib cu ouã de dinozauri. Aceste fosile, precum si alte resturi osteologice sunt relicve ale unui extraordinar ecosistem ce în urmã cu peste 65 de milioane de ani domina o suprafatã echivalentã cu o treime din suprafata actualã a României si se dezvolta sub forma unei insule din Marea Tetys chiar în zona Depresiunii Hateg de astãzi. Botezatã de cercetãtori Insula Hateg din motive lesne de înteles, aceasta reprezenta alãturi de împrejurimile ei, un habitat excelent atât pentru dinozaurii pitici (asa cum au fost numiti dinozaurii din aceastã regiune a globului pentru faptul cã aveau o talie micsoratã fatã de rudele lor directe de pe alte continente) cât si pentru crocodili, broaste testoase, multituberculate (strãmosii mamiferelor), moluste terestre si marine etc. Mai pot fi admirate în aceastã colectie resturi fosile (impresiuni de frunze, rãdãcini, trunchiuri etc., care au stat la baza formãrii zãcãmintelor de cãrbuni din Bazinul Minier Petrosani) ale unor plante ce compuneau în trecutul geologic flora unui spatiului ce din punct de vedere geografic corespundea Vãii Jiului de astãzi. Din acelasi spatiu si timp provin si fosile ale unor specii precum Antracotherium (un strãmos al porcului) si Trionix (broascã testoasã).

––

Diana Mitrache

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *