În timp ce preotii ortodocsi se opun vehement incinerãrii trupurilor umane dupã moarte, în ciuda faptului cã vorbim despre o practicã milenarã, în România functioneazã o asociatie mai aparte, care militeazã tocmai pentru aceastã practicã.
Este vorba despre Asociatia Cremationistã Amurg din România, cu sediul central în Hunedoara, care atrage atentia cã cimitirele românesti sunt suprapopulate.
Dorinta inegalabilului regizor Sergiu Nicolaescu – de al a cãrui trecere în nefiintã s-au împlinit 40 de zile – de a fi incinerat dupã moarte a stârnit vii dispute. Familia i-a fost pusã la zid pentru a respectat ad-literam ultima lui dorintã, iar cei mai aprigi vehementi ai acestei practici au fost reprezentantii Bisericii Ortodoxe Române, care au cerut chiar închiderea definitivã a crematoriilor umane. În toatã aceastã disputã, cu o activitate discretã si nicidecum secretã, o asociatie care militeazã pentru incinerare functioneazã la nivel national, cu sediul central chiar în Hunedoara.
O asociatie care redeschide, pânã la urmã, aceastã dezbatere aprinsã cu argumente si militanti pro si contra ideii de incinerare. Asociatia Cremationistã „Amurg” este condusã de personalitãti importante ale vietii publice din judetele Alba si Hunedoara, acolo unde a luat de fapt fiintã si se revendincã drept mostenitoarea si continuatoarea miscãrii cremationiste interbelice românesti, manifestatã prin activitãtile societãtii de “încenusare” Nirvana, ulterior devenitã Cenusa. O veche asociatie care a functionat ani de zile si a cãrei activitate a fost întreruptã, în mod brutal, de instaurarea comunismului în România, dupã cum spun actualii militanti pentru incinerarea trupurilor.
Eugen Evu, secretarul Asociatiei „Amurg”
Condusã de istoricul Marius Rotar, cadrul didactic la Universitatea „1 decembrie 1918” din Alba Iulia, asociatia „Amurg” îl are ca vicepredinte pe Cosmin Bodrean, proprietarul Cimitirului Particular „Sfântul Gheorghe” din Hunedoara, în timp ce secretar este renumitul om de culturã Eugen Evu.
La fel ca si restul membrilor fondatori sunt oameni cunoscuti, aplecatia supra acestui domeniu al trecerii în nefiintã si respectati în comunitãtile lor. Tocmai pentru cã este atât de cunoscut, si nu numai pe plaiuri hunedorene, chiar de la Eugen Evu am încercat sã aflãm ce anume l-a determinat sã adere la aceastã asociatie, care atrage atentia prin functionarea ei asupra unei probleme extrem de spinoase: criza locurilor de veci. „Este destul de complicat de explicat, sunt discutii care pot merge spre sfera filozoficã. Da, îmbrãtisez ideea incinerãrii, decât trupul sã devinã hranã viermilor… Eu aici am pãrintii, bunicii si dacã spun niste lucruri sunt de-a dreptul sinistre… care nu pot fi relatate în ziar. În cimitirele hunedorene nu mai este loc sub pãmânt ca sã spunem asa, sunt suprapopulate si de multe ori incorect administrate‚ în timp. Sunt niste fenomene de-a dreptul apocaliptice, cu ghilimelele de rigoare, si atunci vorbim despre aceastã formã si mai economicã, desi nu neapãrat, dar mai ales mai ecologicã. Subiectul este tulburãtor si fiecare are pledoaria lui si incinerarea se practica si pe vremea romanilor”, s-a mãrginit sã spunã cunoscutul scriitor hunedorean.
Vor sã reformeze sistemul funerar
Asociatia cremantionistã „Amurg” are planuri pe termen lung si îsi propune, în primul rând sã reformeze sistemul funerar în România în conformitate cu normele europene în domeniu si a necesitãtilor societãtii românesti actuale. De asemenea, sustin si promoveazã practica incinerãriilor umane în România, dar si informarea publicului larg privind necesitatea practicii incinerãrii în România, precum si informarea asupra evolutiei sale pe plan mondial.
„Asociatia Cremationistã Amurg are ca ratiune primarã a înfiintãrii sale criza locurilor de veci existentã în mediul urban românesc, semnalat si în orase ca Bucuresti, Craiova, Cluj Napoca, Iasi, Brasov, Tîrgu Mures, Oradea, Constanta, Timisoara, Târgu Jiu, Botosani etc, popularizarea în România ideii egalitãtii din punct de vedere legal a practicii incinerarii cu cea a înhumãrii, existentã deja in legislatia românescã din perioada interbelicã, precum si a unor avantaje de ordin etic, estetic, social, economic si ecologic rezultate in urma arderii cadravelor si nu a înhumãrii lor”, spun cei care sustin ideea incinerãrii în defavoarea clasicei înhumãri. Iar acum scopul sã le fie atins, vor sã înfiinteze o bibliotecã cu literaturã cremationistã româneascã si strãinã, care sã fie disponibilã publicului larg, precum si conturarea unor nucleu de specialisti în domeniu, capabili sã ofere un suport psihologic celor care opteazã pentru aceasta practicã precum si a rudelor lor. Ideea a avut si are în continuare multi adepti, iar români celebri care au îmbrãtisat aceastã idee sunt destui, indiferent cã vorbim despre scriitori, pictori, doctori ori oameni importanti în stat.
Carmen Cosman
