De la Gutã, la DJ si Webdesign – lãncieri liberi, necunoscuti de Fisc

8_siteFreelancers – lãncieri liberi –, care câstigã sume impresionante, si-au schimbat domiciliul fiscal si foarte putini bani rãmân în Valea Jiului. Piata muncii a explodat pentru ei, salariile pe mãsurã, dar liber profesionistii din zonã stau la ”mica ciupealã”.

Care pãmântean ar fi crezut vreodatã cã romancierul Walter Scott va deveni emblematic  în secolul XXI prin „freelance”, cuvântul folosit în romanul „Ivanhoe”. În Evul Mediu existau cavaleri care îsi ofereau serviciile unui rege sau senior si lãncierii liberi – free lancers – cavaleri care luptau pentru cei ce plãteau.

Asa s-a nãscut pe piata muncii liber-profesionistul, care nu are stãpân/angajator/sef, ci comenzi pe care le poate onora de acasã, din halat si papuci. Piata de acest tip a apãrut în lume la sfârsitul anilor 2000. elance.com, unul dintre cele mai populare site-uri de liber profesionisti, a fost fondat în 1999, cu ajutorul unui capital de risc de 12 milioane de dolari. John Doerr,  finantatorul unor giganti precum Google sau Amazon, nu a fãcut deloc o alegere gresitã când a investit în Elance, compania mãrindu-si progresiv afacerile. Elance îsi împarte suprematia pe piata de muncã virtualã cu site-ul oDesk.com. Orice angajator si lãncier îsi poate crea un cont pe aceste site-uri.

De exemplu, dacã esti programator, webdesigner, administrator de retele, traducãtor, copywriter etc., etc, cu un cont în genul facebook, putin  marketing si un portofoliu modest,  te poti lansa pe piata internationalã de muncã, o piatã foarte prosperã.

Salarii de zeci de mii de dolari

Cea mai mare companie din România nu este înregistratã la Registrul Comertului. Are peste 50.000 de angajati si o cifrã de afaceri de aproximativ 15 milioane de dolari, scrie revista Business Magazin.

Este vorba despre freelancerii care lucreazã pe internet, de unde vor si au chef, pentru companii din toatã lumea. Pentru unii dintre ei, proiectele obtinute prin intermediul marilor platforme mondiale de freelancing precum Elance, freelancer sau oDesk înseamnã salarii comparabile cu al unui executiv de multinationalã, de câteva zeci de mii de dolari anual, conform ZF.

“Nic iun job din România, oricât de bine plãtit ar fi, nu m-ar putea determina acum sã renunt la statutul de freelancer si sã devin angajat”, a declarat Tudor Maier, un tânãr de 32 de ani, liber profesionist pe internet, unul dintre cei mai bine plãtiti din România, cu un salariu care se poate compara chiar cu unul de executiv – câteva zeci bune de mii de dolari pe an.

Valea are multi lãcieri, dar banii nu rãmân aici

În Valea Jiului existã multi liberi profesionisti, dar Fiscul nu prea îi cunoaste la fatã pentru cã acestia ãsi pot depune declaratiile pe venitul net, pentru care plãtesc 16% impozit, si pe internet.

”În Vale, avem freelanceri în foarte multe domenii, de la webdesign, la magazine online. La noi apar cu domiciliul fiscal, dacã îsi depun declaratiile. Toti la cei care faceti referire, care lucreazã de acasã, nu-i cunoastem la fatã pentru cã îsi pot depune declaratiile pe internet. Multi îsi desfãsoarã activitatea în afara Vãii Jiului si nici mãcar pe cei cu notorietate nu i-am vãzut la fatã pe aici, de exemplu Gutã si cunoscutul DJ de la Vulcan. Singurii care-si desfãsoarã activitatea pe piata din zonã sunt avocatii, stomatologii de exemplu, care sunt considerati ca fiind ai nostri. Adicã foarte putini bani rãmân în zonã. Atunci când se ajunge la câstiguri mari, acestia îsi pot schimba domiciliul fiscal.  Este posibil ca în domeniul IT sã se câstige sume mari, pentru cã au avut multe facilitãti fiscale. Oricum, impozitul este de 16% din ce declarã, ca venit net, adicã suma rãmasã dupã ce si-au scãzut cheltuielile. La persoanele fizice autorizate se merge pe estimarea câstigului, iar la sfârsit de an se trage linie. Vom face si noi o statisticã pe acest palier” – a declarat seful Finantelor Publice Petrosani, Valentin Petraru.

Deci Valea Jiului nu are dinamica explozivã a pietei ”lãcierilor liberi” pe piata muncii, cum este de exemplu în Marea Britanie, o piatã dincolo de internet. Acolo, românii au creat o adevãratã armatã a lãcierilor, având restrictii pe piata muncii, încât au construit în timp record chiar satul olimpic din Londra. ªi asta doar în domeniul constructiilor. În Valea Jiului existã acest tip de liber profesionisti, dar în domeniul serviciilor, cu câstiguri modeste.

Ileana Firtulescu

Advertisements