Iuliu Maniu, comemorat de tãrãnistii hunedoreni

La 60 de ani de la moartea lui Iuliu Maniu, tãrãnistii hunedoreni îi cinstesc memoria marelui om politic.

S-au împlinit 60 de ani de la moartea lui Iuliu Maniu, în închisoarea comunistã de la Sighetu Marmatiei – Maramures. Pentru constirea memoriei lui, un grup de tãrãnisti din judetul Hunedoara, condusi de liderul PNTCD Hunedoara Emil Danci, se va deplasa sâmbãta la Sighet, la închisoarea în care acesta si-a petrecut ultimii ani din viatã, pentru a participa la evenimentul de omagiere a personalitãtii lui Iuliu Maniu.

Celula în care acesta si-a gãsit sfârsitul este vizitatã an de an de mii de oameni în fosta închisoare de al Sighet, devenitã Memorialului Victimelor Comunismului si al Rezistentei, gândit si initiat încã din 1992 de cãtre presedintele de la acea datã al Aliantei Civice, Ana Blandiana, si realizat în urmãtorul deceniu împreunã cu Romulus Rusan si o prestigioasã echipã de istorici, arhitecti, constructori si designeri. În ianuarie 1993, Ana Blandiana a predat proiectul Memorialului la Consiliul Europei. Dupã ce douã delegatii de experti au vizitat Sighetul, Consiliul Europei a întocmit, în 1995, un studiu-raport si a luat Memorialul sub egida sa. Mai mult decât atât, în anul 1998 Consiliul Europei aseazã Memorialul de la Sighet printre principalele locuri de pãstrare a memoriei continentului, alãturi de Memorialul de la Auschwitz si Memorialul Pãcii din Normandia.

Cele trei nivele ale fostei închisori au cãpãtat, în mare parte, alte destinatii, si în timp au fost organizate pe teme. Fiecare celulã prezintã alte aspecte, extrem de importante, din istoria României între 1945 si 1989, iar la parter se gãseste celula în care a murit Iuliu Maniu. De asemenea, în memoria acestuia este amenajatã si o expozitie permanentã într-o aripã a Memorialului.

Figurã emblematicã a istoriei

Iuliu Maniu a fost unul din cei mai importanti oameni politici dintre cele douã rãzboaie mondiale. Victima a regimului comunist din România, acesta  a întruchipat pentru multi români, în timpul anilor grei ai dictaturii comuniste, simbolul sperantei si al dorintei de libertate. S-a nãscut la 8 ianuarie 1873 la Bãdãcin (Sãlaj), din pãrintii Ioan si Clara Maniu, de religie greco-catolicã. A absolvit colegiul calvinist la Zalãu în 1890, a studiat dreptul la Universitatea Franz Josef, apoi la Universitatea din Budapesta si de la Viena, obtinând doctoratul în 1896. Iuliu Maniu s-a alãturat Partidului National Român (PNR) din Transilvania si Banat, format în 1881 ca fuziune dintre Partidul National al Românilor din Transilvania si Partidul National al Românilor din Banat si Ungaria, ambele create în 1869. PNR avea ca scop sã reprezinte pe români în regatul Austro-Ungariei, care stãpânea atunci peste Transilvania si Banat. Maniu a devenit membru al conducerii colective a PNR în 1897 si l-a reprezentat în Parlamentul de la Budapesta. Locuia la Blaj, era avocatul Bisericii Greco-Catolice, iar activitatea lui a fost influentatã de figura lui Simion Bãrnutiu, rudã a sa. La 1 decembrie 1918, vechiul Regat (Tara Româneascã si Moldova, unite în 1859 – mica unire) s-a unit cu Transilvania si Banatul, formând România mare , iar  Iuliu Maniu a contribuit la uMarea Unire. În 1926, cele doua partide, PNR si PT, au fuzionat si au format Partidul National Tãrãnesc (PNT), cu Iuliu Maniu presedinte, iar acesta devine o figurã emblematicã a istoriei României. Dupã instalarea în România a regimului comunist si proclamarea Republicii Populare România, a fost declarat dusman al tãrii si aruncat în închisori, dupã simulacre de procese, la fel ca si  toatã crema societãtii românesti. Pe jumãtate paralizat, Iuliu Maniu a murit în închisoarea de la Sighet, la 5 februarie 1953, si a fost aruncat într-o groapã comunã.

Carmen Cosman

Advertisements