Mina Lupeni – pe orizontală

Problemele minerilor din Valea Jiului se răsfrâng asupra întregii comunități. La Lupeni, acolo unde s-a aprins scânteia protestelor, sunt aproape 700 de angajați la mină. Potrivit lui Lucian Resmeriță, primarul municipiului Lupeni, mina este cel mai mare angajator din localitate. Problemele minerilor se răsfrâng și pe orizontală. Cei aproape 700 de mineri au familii, astfel că problemele sociale se amplifică. ”Mina Lupeni are un impact foarte mare asupra localității. Este cel mai mare angajator. 660 și ceva de oameni are angajați. Mina Lupeni are o istorie îndelungată. Mina este pilonul principal al angajatorului în municipiului Lupeni. Sunt 660 și ceva de angajați mina, care au familii, copii, soții. Mina are un impact asupra 1500 – 2000 de oameni”, a declarat Lucian Resmeriță, primarul municipiului Lupeni. Zonele miniere sunt în general monoindustriale, guvernate de mari companii miniere sau industriale. Potrivit PriceWaterhouseCoopers, implicarea directă a tuturor locuitorilor din Valea Jiului în procesul de tranziție de la o regiune monoindustrială la o zonă cu noi perspective de dezvoltare, reconfigurată energetic și socio-economic, reprezintă cheia de succes pentru o schimbare radicală de mentalitate și de viață în ansamblu. Valea Jiului este o zonă cu tradiție industrială în domeniul minier. Exploatarea cărbunelui și producția de electricitate au reprezentat de-a lungul timpului principalul motor al economiei locale, Valea Jiului cunoscând o expansiune economică importantă înainte de 1989, dezvoltare susținută de politica de asigurare a independenței energetice a țării din acea perioadă.

În ultimii 20 de ani, însă, acest sector a fost expus unor schimbări rapide, disponibilizările și restructurarea industriei miniere contribuind la un declin demografic susținut în Valea Jiului (în scădere de la aproximativ 170.000 locuitori în anul 1997 la circa 133.000 locuitori în 2019). Cea mai mare scădere a populației a fost înregistrată de Orașul Uricani (o scădere de 26% între 1997 și 2019, de la peste 12 500 de locuitori la circa 9.400 locuitori în 2019), urmat de Municipiul Lupeni (-24%), Municipiul Vulcan (-22%), Municipiul Petroșani (-20%) și Orașul Petrila (-20%), în timp ce Orașul Aninoasa, localitatea cu cel mai mic număr de locuitori (4 508 locuitori în 2019), înregistrează o scădere de 19% în perioada de referință.

Procesul de restructurare se continuă în prezent, în linie cu evoluțiile aferente tranziției carbonifere la nivel european, cu perspectiva închiderii celor 4 mine încă active (EM Lonea, EM Livezeni, EM Vulcan și EM Lupeni) în următorii ani.

Programele de restructurare au dus la pierderea a peste 40.000 de locuri de muncă dintre cele peste 45.000 existente în industria minieră, numărul persoanelor apte de muncă dar neangajate (circa 73.500 din totalul de aproximativ 98.500 persoane cu vârste cuprinse între 15 și 65 de ani) depășind cu mult numărul șomerilor înregistrați în cele 6 municipii și orașe din Valea Jiului (1.373 șomeri în anul 2019). Analiza evoluției istorice a zonei monoindustriale Valea Jiului și a profilului actual evidențiază disparități semnificative de dezvoltare în raport cu restul Regiunii Vest (regiune încadrată alături de București Ilfov în categoria regiunilor dezvoltate) și la nivel de țară, atât din punct de vedere al facilităților teritoriale și de infrastructură (inclusiv a celei rutiere, prin prisma situării geografice a teritoriului în afara drumurilor de interes național și european), cât mai ales al situației populației apte de muncă dar neangajate și al oportunităților economice și a serviciilor oferite în diferite domenii. În plus, perspectiva închiderii minelor încă operaționale și necesitatea reconfigurării energetice a zonei pentru valorificarea altor surse de energie în locul cărbunelui prezintă provocări adiționale care nu trebuie neglijate și care pot fi transformate în oportunități.

Structura actuală a economiei Văii Jiului reflectă rezultatele atât ale inițiativelor de transformare care vizează eliminarea treptată a activității miniere dominante, cât și ale tentativelor de diversificare implementate în regiune. Acestea din urmă s-au concentrat în principal pe sectoare caracterizate de un grad de tehnologizare scăzut, abilități tehnice reduse și capital de investiții limitat.

Monika BACIU

Advertisements