Exploatarea de la Certej oprită definitiv, deşi părea conform legislaţiei europene

Curtea de Apel Oradea a respins calea extraordinară de atac iniţiată de  compania Deva Gold, decizia fiind definitivă. În urma sentinţei, este oprit proiectul minier de exploatare cu  cianuri de la Certej, început în baza planului de  urbanism (PUZ) din 2010. Cei de la Protecţia Mediului spun, însă, că totul părea să se încadreze în limitele  legislaţiei europene.
Compania minieră Deva Gold, alături de Consiliul Local al comunei Certeju de Sus şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Timiş au cerut instanţei revizuirea deciziei prin care PUZ-ul pentru exploatarea minereurilor auro-argintifere şi polimetalice de la Certej a fost anulat. Anularea planului urbanistic a fost decisă în 2019, prin hotărârea definitivă a Curţii de Apel Cluj. ONG-iştii spun că au reuşit oprirea unui proiect care distrugea toată zona de la Certej. Cei care urmau să exploateze acolo au, însă, altă părere. „S C Deva Gold, prin acţionarul El Dorado Gold, a cheltuit până acum peste 200 de milioane de dolari. Au fost bani băgaţi în lucrări de cercetare geologică, salariile, pe dezvoltarea liniei electrice şi a construcţiilor care s-au făcut, aducţiunile pe apă şi toate lucrările premergătoare unui proiect, inclusiv studiul de fezabilitate avizele de mediu, iar la ora actuală, printr-o decizie a instanţei, care a anulat avizul de mediu la faza PUZ, ne simţim nevinovaţi ca firmă, că noi am respectat tot ce înseamnă legislaţie românească. Ne acauză doar că, la iazurile de decantare, când s-a ales soluţia finală, pe Certej, Apele Române au recomandat să se facă acea construcţie pe Certej. Noi am fost de acord cu propunerea”, a precizat Nicolae Stanca, director general Deva Gold.
Mining Watch România a sesizat organelor de urmărire penală şi fapte de corupţie în transferul de păduri, suprafeţe necesare pentru construirea iazurilor de decantare.
Actul care permitea schimbarea destinaţiei terenului a fost anulat şi asta chiar dacă urma să fie defrişată o porţiune de pădure, dar în 10 ani. S-a vorbit despre 50 de hectare de pădure şi despre exploatarea cu cianuri care să nu lase urme, conform normelor europene.
„Am respectat tot ce s-a cerut, inclusiv marea dezbatere că ar fi salvat pădurile din Certej. E vorba de 59 de ha de pădure, car urmau să fie defrişate în 10 ani. în anul de construcţie se defrişau 10 ha maxim şi nu 59 într-o zi. Iar noi, ca unitate, trebuia să împădurim 168 de ha înainte de a tăia un copac. Şi, în plus, Ministerul Mediului ne cerea să achităm, pe lângă taxele de 8 miliarde, şi garanţia de mediu, pe care am plătit-o din 2018, din decembrie. Este vorba despre 1,5 milioane de euro şi am început  şi împădurirea. Adică, am împădurit 3,4 ha teren disponibil în Certej, restul, până la 168 îl avem pregătit şi astăzi, dar din cauza procesului, am sistat plantarea terenului”, mai spune Nicolae Stanca.
Şi, în condiţiile acestea, nici cei de la Protecţia Mediului din Hunedoara nu înşeleg de ce s-a anulat actul de exploatare.
„Nu pot să înţeleg, dar totul este posibil şi, după 10 ani de la emiterea actului de reglementare, instanţa a decis anularea acestui act. Erau conform procedurilor aprobate de Comişi Europeană. Se cheamă Best Available Tehnology, deci Cele mai bune tehnologii în domeniu. La faza de construcţie, trebuiau amenajate anumite procese tehnologice, aşa  încât concentraţia de cianură rămasă în steril, după prelucrarea minereului să fie foarte foarte mică, conform normelor europene. Proiectanţii chiar au făcut dovda că, la momentul final, urma să se obţină o  concentraţie de 3 ori mai mică  decât cea admisă de Comisia Europeană”, a  explicat şi Georgeta Barabaş, director APM Hunedoara.
Proiectul minier de la Certej a fost contestat de mai multe organizaţii de mediu, care au reclamat faptul că exploatarea de metale preţioase de la Certej va duce la dispariţia a 165 de hectare de pădure. El este inclus în Patrulaterul aurifer Săcărâmb-Brad-Roşia Montană-Baia de Arieş şi urmărea extracţia mineralelor cu conţinut de metale preţioase – aur şi argint – în perimetrul Licenţei de exploatare nr. 435/1999. Grupul canadian estima că mâna de la Certej va produce anual 130.000 uncii de (4,043 tone) de aur, respectiv 660.000 uncii (20,52 tone) de argint. Argintul extras anual ar valora aproximativ 21 milioane de dolari la cotaţiile actuale.   Exploatarea este amplasată pe teritoriul comunei Certeju de Sus, în intravilanul şi extravilanul localităţii Bocşa Mare, la aproximativ 20 de kilometri de municipiul Deva.
Diana Mitrache

Advertisements

4 comentarii la „Exploatarea de la Certej oprită definitiv, deşi părea conform legislaţiei europene

  • 2 august 2020 la 22:13
    Permalink

    f bine

  • 3 august 2020 la 06:53
    Permalink

    FBine putin spus Deci vii tu smecher Consortiu American zici ca nu vei folosi CIANURI IN PROCEDEUL DE EXTRAGERE ,CA APOI SA SCHIMBI STRATEGIA 100 % VOM FOLOSI CIANURI. Romani uita prea repede —
    Dezastrul de la Certej a avut loc sâmb?t? 30 octombrie 1971, la ora 4:55 diminea?a, fiind provocat de ruperea digului ?i alunecarea muntelui de steril din iazul de decantare al exploat?rii miniere Certej, Hunedoara.În perioada de exploatare a iazului, între 1936 ?i 1971, au fost depozitate în el elemente de depunere complet diferite ca granula?ie, tasare ?i umiditate care au creat o falie de alunecare.
    Digul s-a rupt pe o l??ime de 80 de metri ?i din iaz au fost expulza?i în câteva minute 300.000 m³ de steril.N?molul toxic a acoperit, în numai un sfert de or?, zeci de kilometri p?tra?i, cu straturi de pân? la jum?tate de metru.
    Valul acid de steril a înghi?it într-un sfert de or? ?i a ras de pe fa?a p?mântului ?ase blocuri de locuin?e cu 25 de apartamente fiecare, un c?min cu 30 de camere, ?apte locuin?e individuale ?i 24 de gospod?rii au fost distruse sau avariate.Dezastrul a provocat 89 de mor?i ?i 76 de r?ni?i..SURSA wikipedia

    Cianura folosit? în procesul de extrac?ie, care se g?sea în n?molul scurs, a ars hainele de pe victime.[2] Toate cadavrele care au fost scoase din mâl erau goale.[2] De?i la Prim?rie s-au înregistrat 82 de acte de deces,[4] autorit??ile au anun?at oficial la radio ?i televiziune un num?r de 48 de mor?i, pentru a nu fi nevoite s? declare doliu na?ional.[2]

    Statul comunist i-a desp?gubit pe cei care au avut de suferit în urma tragediei de la Certej.[2] Supravie?uitorii de la blocurile distruse au primit câte un apartament, iar cei c?rora li s-au d?râmat casele au putut s?-?i ridice altele cu materiale de construc?ii primite de la autorit??i.[2]

    Cu numai o s?pt?mân? înainte de dezastrul de la Certej, ministrul minelor Bujor Alm??an, împreun? cu o comisie guvernamental?, au fost la Certej, unde au verificat iazul de decantare ?i au decis c? acesta este înc? func?ional, dup? care au aniversat cu mare pomp? 225 de ani de minerit.[5]

    Dup? un an de cercet?ri ?i audieri, ancheta a decis c? tragedia este urmarea unor împrejur?ri ce nu puteau fi prev?zute. Nimeni nu a fost g?sit vinovat pentru moartea celor 89 de victime ale accidentului,[2] de?i acest iaz se mai rupsese ?i cu cinci ani înainte, când o cantitate mare de steril s-a pr?v?lit, f?r? s? fi provocat victime. Cu toate acestea autorit??ile nu au îndr?znit s? opreasc? exploatarea, nu au luat m?suri suficiente pentru asigurarea ei ?i au asistat la umplerea pân? la refuz a iazului cu reziduuri miniere. La poalele dealului, s-au ridicat între timp blocuri ?i c?mine muncitore?ti pentru miile de oameni veni?i în zon?

  • 3 august 2020 la 07:08
    Permalink

    Dezastrul de la Certej a avut loc sambata 30 octombrie 1971, la ora 4:55 dimineata, fiind provocat de ruperea digului si alunecarea muntelui de steril din iazul de decantare al exploatarii miniere Certej, Hunedoara.
    In perioada de exploatare a iazului, intre 1936 si 1971, au fost depozitate in el elemente de depunere complet diferite ca granulatie, tasare ?i umiditate care au creat o falie de alunecare.
    Digul s-a rupt pe o latime de 80 de metri si din iaz au fost expulzati in cateva minute 300.000 metri cubi de steril. Namolul toxic a acoperit, in numai un sfert de ora, zeci de kilometri patrati, cu straturi de pana la jum?tate de metru.
    Valul acid de steril a inghitit într-un sfert de ora si a ras de pe fata pamantului 6 blocuri de locuinte cu 25 de apartamente fiecare, un camin cu 30 de camere, 7 locuinte individuale si 24 de gospodarii au fost distruse sau avariate.Dezastrul a provocat 89 de morti si 76 de r?niti.
    Cianura folosit? în procesul de extractie, care se gasea în namolul scurs, a ars hainele de pe victime. Toate cadavrele care au fost scoase din mal erau goale.Desi la Primarie s-au înregistrat 82 de acte de deces,autoritatile au anun?at oficial la radio si televiziune un num?r de 48 de mor?i, pentru a nu fi nevoite sa declare doliu na?ional.
    Statul comunist i-a despagubit pe cei care au avut de suferit în urma tragediei de la Certej.Supravietuitorii de la blocurile distruse au primit cate un apartament, iar cei carora li s-au daramat casele au putut sa-si ridice altele cu materiale de constructii primite de la autoritati.
    Cu numai o saptamana inainte de dezastrul de la Certej, ministrul minelor Bujor Almasan, impreuna cu o comisie guvernamentala, au fost la Certej, unde au verificat iazul de decantare ?i au decis c? acesta este inca functional, dupa care au aniversat cu mare pomp? 225 de ani de minerit.
    Dup? un an de cercetari si audieri, ancheta a decis c? tragedia este urmarea unor împrejur?ri ce nu puteau fi prevazute. Nimeni nu a fost gasit vinovat pentru moartea celor 89 de victime ale accidentului,desi acest iaz se mai rupsese si cu cinci ani inainte, cand o cantitate mare de steril s-a pravalit, fara sa fi provocat victime. Cu toate acestea autoritatile nu au indraznit sa opreasca exploatarea, nu au luat masuri suficiente pentru asigurarea ei si au asistat la umplerea pana la refuz a iazului cu reziduuri miniere. La poalele dealului, s-au ridicat intre timp blocuri si camine muncitoresti pentru miile de oameni veniti in zona..SURSA WIKIPEDIA—–fara diacritice –

  • 3 august 2020 la 11:38
    Permalink

    D-le ecologist Tyry, ce are sula cu prefectura? De ce vreti sa impresionati oamenii cu catastrofa din 1971? Daca va uitati pe calendar ( dar nu ca mâ?a !) veti vedea ca sintem in anul de gratie 2020, iar proiectul actual nu are nici o legatura ce a fost acum 50 de ani! In plus, unde ati citit ca firma s-a angajat sa exploateze fara cianuri? Asta este dezinformare, sa nu spun altfel. Ff.bine ca nu se mai exploateaza. Problema e ca ecologistii nu ofera alternative de locuri de munca (agroturism, ecoturism si alte bazaconii nu sint decit bla, bla-uri…) in schimb vom plati toti despagubiri de miliarde de $, la fel ca in cazul Rosia Montana. Sa ramineti sanatos!

Comentariile sunt închise.