● Atitudini | SEMNALUL UNUI ANTRENOR

A m preluat, după ce am citit cu atenție, poziția unui antrenor de handbal, prof.Alexandru Rotaru de la C.S.S.Petroșani, în situația relatată mai jos regăsindu-se și alte discipline sportive, practicate la nivel de copii și juniori. Domnul Rotaru a cam pus degetul pe rană. Că prea le știu toți, pe toate…

„Una dintre cele mai mari probleme în sportul de performanță, mai ales la copii, este reprezentată de cooperarea antrenor-părinte pentru binele copilului. Acest lucru se aplică mai ales cu părinții care subminează autoritatea antrenorului și îi pun la îndoială deciziile în mod constant.
Mereu mi-am imaginat relația
copil-părinte-antrenor ca un scaun cu 3 picioare. Dacă un scaun are 3 picioare la fel de lungi și bine poziționate și fiecare își face treaba lui fără a intra peste treaba celuilalt, pe acest scaun se poate așeza succesul. Dacă unul dintre picioare este mai lung și altul mai scurt, sau unul dintre picioare se poziționează prea aproape de celelalte, atunci scaunul nu mai este la fel de stabil. De asemenea, dacă cele 3 picioare nu sunt puse în legatură unul cu celălalt, nu se va putea așeza nimeni pe scaun. Tot la fel și cu relația antrenor-părinte-copil. Dacă fiecare este la fel de implicat atunci succesul va apărea. Dacă doar 2 din cei 3 factori sunt implicați, atunci succesul nu va apărea de cele mai multe ori. Dacă unul dintre cei 3 factori intră prea mult în responsabilitățile celuilalt, atunci, tot la fel, succesul nu va apărea.
De multe ori părinții privesc succesul doar pe termen scurt și doar din punctul de vedere al copilului lor. Mulți se concentrează să obțină rezultate cât mai bune la vârste cât mai mici, uitând că cel mai important este drumul până la destinație (în cazul sportului de performanță asta înseamnă să ajungi să obții rezultate la nivel de seniori), nu să te apropii cât mai repede de destinație si apoi să nu mai existe suficientă energie pentru a o atinge.
Veți observa cel mai bine acest lucru la competițiile de copii mici. Părinții fac contestații la concursuri de 10,11, 12 ani, se ceartă cu alți părinți de la alte cluburi, cu oficialii, cu antrenorii, uitând ca rezultatele la vârste mici nu reprezintă obiectivul pe termen lung. Din acest motiv sunt cele mai multe neînțelegeri pe direcția antrenor-părinte. Antrenorii au adesea mult mai multă răbdare cu progresul unui sportiv pentru că ei au mai multă experiență și țintesc adesea pe termen lung.
Tot în ceea ce privește imaginea în ansamblul intră și vorba clasică „în viață există și alte lucruri în afară de sport”. De fapt, sportul nu este doar despre
victorie. Sportul nu înseamnă să fii cel mai bun. Majoritatea nu vor deveni cei mai buni. Sportul înseamnă să îți faci noi prieteni, să faci parte dintr-o echipă, să știi să îți setezi obiectivele, să știi să lucrezi pentru a-ți realiza obiectivele, să fii disciplinat, etc. Medaliile nu sunt nici pe departe la fel de importante. Dacă stau bine și mă gândesc, cele mai
frumoase amintiri legate de handbal nu sunt medaliile obținute iar cele mai multe lucruri folositoare pentru viață nu le-am obținut ca urmare a podiumurilor naționale sau mai știu eu pe unde.
Înca un lucru important pentru imaginea de ansamblu este echipa. Nu uitați că pentru antrenor întotdeauna va fi mai important binele echipei față de binele individual al unui sportiv. Dacă binele individual al unui sportiv înseamnă răul echipei, atunci antrenorul va prefera în mod constant să aleagă ce e mai bine pentru echipă.
În fiecare club există câțiva părinți care (cred că) știu mai bine decât oricine (inclusiv mai bine decât antrenorul) ce înseamnă performanța și cum se face ea. Aceștia vor critica în mod constant clubul și antrenorul pentru deciziile
luate și mereu vor avea o soluție mai bună, crezând că cei din club sunt atât de nepăsatori încat nu vor să aplice metoda lor. Opiniile lor sunt adesea bazate doar pe emoții, interesul propriu, cunoștințe și experiență limitată. Adesea aceștia au păreri egoiste care nu sunt în binele copiilor. Partea mai rea e că acești părinți încearcă să își atragă și alți părinți lângă ei pentru a le împărtăși experiențele”
ALEXANDRU ROTARU
Antrenor handbal C.S.S.Petroșani